pro anima

Caine si pisica in aceeasi casa: razboi?

2012-02-11T12:10:00.000-08:00

In general se adevereste faptul ca un caine si o pisica subacelasi acoperis se inteleg „ca cainele si pisica”! Prin aceasta grea incercaretrec de obicei proprietarii de caini care doresc sa adopte o pisica. Iatacateva sfaturi practice pentru a reusi coabitarea cainelui si pisicii!

De ce e atat de greu?
Dificultatea coabitarii cainelui si pisicii consta in caracterele diametralopuse ale celor doua specii animale, dar si in diferentele comportamentale aleacestora, care sunt surse de neintelegeri. Astfel, un caine, ale carui bataidin coada exprima bucuria si simpatia, risca sa interpreteze bataia din coada apisicii ca pe o invitatie la joaca, si sa primeasca in schimb o gheara peste fata(deoarece pisicile isi exprima astfel agasarea si ostilitatea).

Alegerea pisicutei
Pentru a reusi coabitarea celor doua specii, cel mai bine lucrezi asuprapisicii. Un pisoi de varsta cuprinsa intre 3 si 9 saptamani este curios sadescopere lumea inconjuratoare si are deci capacitatea de a se obisnui cu altespecii animale. In schimb, un pisoi mai mare de 3 luni are toate snasele sa-siarate ostilitatea si teama fata de un caine cu care nu este familiarizat.

Cum procedezi?
Ai nevoie de organizare. La sosirea pisicii in casa, tine-o 2-3 zile separatade caine,pentru a se adapta la noul mediu inconjurator. Aranjeaza-i un colt doar al ei,cu cosulet si litiera, unde cainele nu poate accede.

Fa prezentarile
A reusi coabitarea cainelui si pisicii nu inseamna a lasa cainele in aceeasicamera cu pisica, fara alte precautii. La prima intalnire, tine cainele in lesasi apropie cele doua animale la o distanta care sa le permita sa se observe sisa se miroasa. Daca izbucneste vreun conflict, nu te descuraja, ci organizeazaintalniri mai scurte si mai frecvente. Situatia ar trebui sa se amelioreze intimp.

Profita de instinctul matern
Daca esti proprietarul unei catele, nasterea puilor este o ocazie excelentapentru a obisnui cainele cu pisica. Catelele au un simt matern extrem dedezvoltat, fiind capabile sa adopte si sa creasca puii altor specii in acelasitimp cu proprii lor catelusi. Un pisoi crescut la sanul catelusei va face partepentru totdeauna din familia mamei sale adoptive.

Sursa: http://casasigradina.ele.ro

Maidanezii timişeni ajung în Europa

2012-02-02T12:15:00.000-08:00

Asociaţia pentru protecţia animalelor Pet Hope transportăcâinii şi pisicile fără stăpâni în Germania, Anglia şi Olanda. Timp de doi ani,asociaţia Pet Hope din Timişoara a plasat în Germania peste 400 de căţei şipisici.

De puţin timp însă, maidanezii din capitala Banatului au început să îibucure şi pe cei din Anglia şi Olanda, unde au ajuns recent primeletransporturi de animale. „Există de doi ani o colaborare fructuoasă întrenoi şi mai multe organizaţii din Germania. Acum am făcut legături şi în Anglia şi Olanda,unde au ajuns deja primii câini. Luni ne-am întors de la Bremen şi delângă Hamburg, unde am lăsat 22 de câini şi nouă pisici”, a declarat RalucaCeauşu, de la Asociaţia Pet Hope. Animalele care ajung în occident sunt alesedintr-o bază de date unde sunt poze, detalii despre vârstă, sex, talie şi chiarun scurtă istoric al câinilor sau pisicilor. Străinii plătesc pentru transport,dar şi pentru o parte din tratamentul la care au fost supuse nefericitele patrupede.

Adopţii şi pentru câinii cu probleme

Toţi câinii care ajung peste hotare sunt sterilizaţi, deparazitaţi şi supuşitratamentelor dacă au probleme medicale. Reprezentanţii Pet Hope povestesc cuemoţie întâlnirea dintre noii stăpâni cu viitoarii membri de familie. Occidentalii nu sunt interesaţi să aibecâini de rasă, ei ataşându-se la fel de bine şi de maidanezi. Mai mult,aceştia nu ţin cont nici de eventualele proble de handicap ale animalelor. „Secaută în special câinii cu talie mică şi medie. Sunt multe diferenţe între noişi ei. În ultima perioadă am trimis 30 de câini cu diferire probleme dehandicap. Acum trei săptămâni am trimis un câine cu trei picioare, un câine cudiabet şi o pisică tot cu trei picioare, dintre care într-unul avea şi o tijă”,a povestit Ceauşu.

Asociaţia Pet Hope a semnat în toamnă un protocol cu Primăria pentrusterilizarea câinilor vagabonzi. „Vrem să urmăm exemplul celor de la Oradea,unde s-a rezolvat problema câinilor. Căutăm un teren pe care să ne construim unadăpost, unde să putem să ne ocupăm de câinii cu probleme. Cei de la Oradea auo rulotă în care se face sterilizarea şi se tratează problemele de urgenţă”, amai a spus Raluca Ceauşu

Sursa: http://www.adevarul.ro/

Scrisoarea maidanezului scăpat de eutanasiere

2012-01-12T09:54:00.000-08:00

www.mirceafechet.com

"Nu mai am putere să mă bucur şi să dau din coadă nici măcar acum, când se pare că am scăpat şi că voi prinde viu şi următoarea dimineaţă în aceeaşi Românie moartă. Da, azi am scăpat, dar mâine? Dacă ziua de mâine dă peste mine şi mă aruncă în şanţ, şi mă lasă acolo, doar aşa, din ambiţie, ca demonstraţie falsă a ideii că toate problemele ţării se rezumă la cât de mulţi suntem noi, la cât de răi suntem noi, nu la cât de inutili sunt alţii, cu costume pofticioase şi cu două picioare mai puţin? Ce soluţie poate fi moartea, când tu, omule care ne conduci, n-ai mişcat nici măcar un deget ca să ne păstrezi viaţa? Cât poate fi de complicat să nu omori ce nu poţi înţelege când tu eşti om şi eu animal, nu invers? Nu suntem îngeri, greşim repetat, turbăm şi noi uneori, aşa e, dar suntem pedepsiţi pentru asta, nu primim premii sau închisoare cu suspendare pentru crimă, cum tot mai des faceţi voi, oamenii, cu protejaţii voştri......Aşa tăcuţi cum suntem, aşa murdari şi aruncaţi la marginea lumii, călcaţi pe trecere sau bătuţi printre blocuri, avem puterea să ne uităm în ochii voştri. Şi să vă judecăm, iubindu-vă necondiţionat. După ultimele cercetări, se pare că suntem doar nişte animale. Atunci, din când în când, fiţi voi oameni şi nu uitaţi că odată cu noi ar dispărea şi un pic din fericirea copiilor şi a bunicilor voştri. Un pic din voi, adică. «Tristeţea mea aude nenăscuţii câini pe nenăscuţii oameni cum îi latră», spunea omul vostru, Nichita Stănescu. Când legi strâmbe ne cer moartea, măcar numai pentru fraza asta şi am merita să fim lăsaţi în viaţă.

Eu, câinele străzii"

Câinii tuturor şi ai nimănui

2012-01-09T09:30:00.000-08:00

Îi vezi lafiecare colţ de stradă, înfriguraţi şi flămânzi. Resturile din gunoaie nu lesunt suficiente sutelor de câini maidanezi din Timişoara, mulţi aruncaţi înstradă chiar de către stăpânii lor. Unii sfârşesc accidentaţi de maşini, iarcadavrele stau zile întregi pe şosele, nerevendicate de nimeni. Alţii poartărăni grele după ce au fost ţinta unora care au vrut să facă pe durii. Uneori,hăituiţi şi măcinaţi de foame, răspund cu aceeaşi monedă şi îi atacă petrecători. Peste 300 de timişoreni au ajuns la spital după ce au fost muşcaţide câini, anul trecut. O “vină” născută tot din acţiunile oamenilor indiferenţila soarta acestor animale ale nimănui.

Câinii Timişoarei, ai noştri şi ai nimănui

În Timişoara, câinii comunitari suntcu sutele. Autorităţile au încetat să îi mai numere. Hingherii nici nu se maiobosesc să îi mai adune de pe străzi. Nu mai au loc în adăposturi. Nici înspaţiile ONG-urilor de protecţie a animalelor nu mai sunt locuri.

Îi vezi la fiecare pas, pe lângă magazinesau scări de bloc, lângă ghenele de gunoi. Unii au răni sau cicatrici, cu careparcă s-au obişnuit. Le lipsesc ochi, lăbuţe sau urechi. Cei mai norocoşi suntluaţi în îngrijire, măcar temporar, de voluntari care îi duc la veterinar şile plătesc intervenţiile chirurgicale din buzunarele proprii.

Ghinioniştii sfârşesc accidentaţi demaşini, în timp ce bântuie pe străzi. Deseori, cadavrele lor rămân zile întregila locul accidentului, până când maşinile grele le fac una cu astfaltul. Suntcâinii nimănui. Nu îi revendică nimeni.

Cei mai mulţi dintre maidaneziiTimişoarei au avut stăpâni. Oameni care le-au purtat de grijă şi i-au hrănit ovreme. Apoi, pentru că şi-au schimbat domiciliul, au plecat în străinătate, pentrucă animalul a crescut prea mare şi nu mai avea loc în apartament sau doarpentru că nu au mai avut chef să fie responsabili pentru soarta lor, i-auaruncat în stradă. Alţi câini n-au cunoscut niciodată apropierea unui stăpân.S-au născut în haitele sălbăticite de pe străzile oraşului. Şi se comportă caatare, apărându-şi cu colţii teritoriile.

“Nu v-ar lua hingherii, să vă dea foc?”

“Marş, javră! De unde naiba apăreţiatâţia, că vă înmulţiţi ca iepurii. Iepuri spui că sunteţi, nu javre”.Individul, un bărbat trecut de a doua tinereţe, îşiînsoţeşte vorbele grele cu un şut în trupul costeliv al animalului. Câinele,un roşcovan cu blana încâlcită şi cu botul murdar de pământ, schiorlăie scurtşi se retrage rapid, cu coada între picioare, din calea furiosului, privind înurmă la fiecare pas. Individul continuă să mormăie supărat şi să arunce blestemeasupra lui şi a altor animale asemenea acestuia. “Nu v-ar lua hingherii,să vă dea foc?” Trecătorii îl privesc în tăcere. Unii dezaprobă din privirigestul bărbatului, alţii îi dau dreptate. Câinele continuă să alerge înainte,speriat, fără o ţintă anume. Se opreşte când ajunge în preajma unei shaormerii.Mirosul de carne prăjită i-a şters, probabil, lovitura care îl speriase. Foameaîl face să-şi piardă din precauţie. Se apropie de trei oameni care aşteaptăla rând. Un tânăr îl fixează cu privirea. Animalul prinde curaj şi face doipaşi în faţă. Tânărul întinde o mână şi îl mângâie pe creştet. Câinele îiadulmecă cu nesaţ mirosul. “Ce-i cu tine, mă? Ţi-o fi foame... Ai vrea opleşcă, nu? Ei, chiar una nu pot să îţi dau, dar ia şi tu o bucată”. Câineleînfulecă rapid şi pe nerăsuflate bucata de pâine cu carne şi se ia după tânărulmilos, doar-doar o mai căpăta ceva. Binevoitorul s-a urcat, însă, într-omaşină şi s-a făcut nevăzut.

Maidanezul rămâne în aşteptare preţde câteva secunde. Sunt tot mai mulţi paşii oamenilor care se perindă pe lângăel. Porneşte de-a dreptul să traverseze strada, iar frânele maşinilor scârţâiela fiecare pas. Ajuns pe celălalt trotuar, câinele se opreşte din nou. Nu are oţintă anume. Se ghidează după miros, iar vântul nu pare să îi aducă niciun indiciu.La câţiva metri depărtare zăreşte însă un grup de trei câini şi hotărăşte săse alăture. Animalele, şi ele slabe şi flămânde, nu par să fie la fel dedispuse să îl primească în grupul lor. Totuşi, după câteva mârâituri şi căutăturiameninţătoare, mânate de aceleaşi probleme cotidiene, acceptă ca noul venit săle urmeze de la distanţă în căutările lor pentru adăpost şi hrană.

“Şi cei mai buni se înrăiesc şi muşcă”

La fiecare colţ de stradă sunt câiniai nimănui. Unii se aciuiază prin parcuri, în locuri mai dosnice. Alţii se facsinguri slujitori credincioşi ai oamenilor străziii, şi ei refugiaţi din caleafrigului iernii, în maţele oraşului, prin canale. Şi chiar dacă, din când încând, sunt altoite de boschetarii care îşi îneacă amarul în alcool, javrele nuîşi părăsesc stăpânii şi revin de fiecare dată în locurile cunoscute ca fiind„acasă”.

Uneori, apărându-şi teritoriile dobânditecu de la sine putere, hăituţi şi măcinaţi de foamea cruntă, răspund pornirilorviolente ale trecătorilor sărind la picioarele acestora şi înfingându-şicolţii. Anul trecut, peste 350 de timişoreni au ajuns la Spitalul “Victor”Babeş pentru vaccinuri antirabice, după ce au fost muşcaţi de câinii comunitari.Ca şi numărul animalelor fără stăpân, şi numărul celor atacaţi de ele a crescut,în 2010 prezentându-se la medic mai puţin de 300 de persoane muşcate decâini.

„Sunt flămânzi, maică. Sunt flămânzi,îngheţaţi de frig şi bătuţi. Şi cei mai blânzi câini se înrăiesc dacă trăiescca în sălbăticie”, spune o femeie. Bătrâna crede învorbele ei şi mărturiseşte că în fiecare dimineaţă coboară câteva străzi maideparte de casa în care locuieşte pentru a le duce ceva de mâncare celor şasecâini care trăiesc singuri în curtea unei case ale cărei proprietari sunt plecaţidin ţară de multă vreme. Prea de mult. „Au uitat de bietele animale. Şi suntşi de rasă. Lupi sunt. Dacă nu aş fi eu... Mai ţipă lumea că de ce le daumâncare, că sar la picioarele oamenilor şi îi muşcă. Dar eu ştiu că numai peticăloşi îi muşcă. Pe cei care nu îşi văd de treabă şi aruncă cu pietre în ei”.Femeia scoate din traistă oase şi resturi de mâncare şi le împarte câinilor.Le-a cumpărat şi „boabe”. Nu multe. Cât a putut să cumpere rupând din banii depensie. „Să îmi dea Dumnezeu sănătate după cum le vreau eu binele”. Câiniise adună în jurul ei şi caută să se împingă care mai de care cât mai aproapede vasele de mâncare, aduse tot de bătrână de acasă.

Prea puţini câini adoptaţi

Bătrâna, tânărulmilos de la shaormerie par a fi doi dintre puţinii timişoreni care s-au aliattacit pentru salvarea animalelor fără stăpân din oraş. Pentru iubitoriianimalelor este un calvar faptul că trebuie să trăiască zi de zi şi noapte denoapte cu adevărul atât de dureros: că nu îi pot ajuta pe toţi câinii care batstrăzile Timişoarei, singuri. Sunt zilnic zeci de cazuri disperate, animalerănite, înfometate sau bătrâne, fără nicio şansă la un cămin.

Membrii asociaţiei “Pet Hope”aleargă la autorităţile competente să ceară sancţionarea abuzurilor împotrivaanimalelor, dar adeseori rămân doar cu sesizările formulate şi cu gustul amaral lipsei unui răspuns. Pierd zilnic animale pentru care au făcut tot ce auputut. Suferă pentru fiecare dintre ele. Ştiu că nu pot aduce scuze mulţumitoarepentru cei care au fost victime ale câinilor flămânzi, sălbăticiţi. Dar nici nupot concepe ca aceste animale să fie trase la răspundere fără a se aflaadevăratele cauze care îi aduc pe aceştia în stradă şi îi determină să fieagresivi cu locuitorii oraşului.

Pentru că nu au unde să preiaanimalele fără stăpân, membrii şi voluntarii “Pet Hope” se concentrează încontinuare pe campania de sterilizare în masă, demarată de curând împreună cuautorităţile locale, căutând totodată doritori să adopte căţei şi pisici.

Pentru sterilizări, membrii asociaţieiachită manopera medicilor veterinari – câte 50 lei pentru un câine, şi împartcosturile cu Primăria Timişoara, care achită materialele necesaresterilizărilor (50 lei per câine), în timp ce serviciul de ecarisaj Danyflorajută la prinderea câinilor, transportarea lor la cabinetele veterinare şi returnareaacestora în teritoriu. Deocamdată, nu au alte soluţii pentru problemacâinilor vagabonzi. Nu poţi forţa oamenii să adopte câini, cum nici nu poţi săucizi maidanezii doar pentru că sunt prea mulţi pe străzile oraşului.

Câte animale au reuşit să culeagă depe stradă, membrii “Pet Hope” nu ştiu. Au pierdut de mult numărul. Multe dintreanimale au stat în „gazdă” în casele lor, câte cinci, şase o dată, până li s-augăsit stăpâni. Unii „orfani” şi-au găsit cămine peste graniţă, în Germania,alţii în judeţ, iar unii în tărâmul făr’ de nume.

Ceilalţi, cei câteva sute de câinicomunitari, aşteaptă încă să li se decidă soarta, luptând zi de zi cu frigul,foamea, bătăile şi, deseori, cu indiferenţa oamenilor, înmulţindu-se şisupravieţuind după legile proprii, la voia întâmplării.

Sursa: http://www.timpolis.ro

Cum ajută patru animale abandonate copiii cu dizabilităţi

2012-01-05T11:28:00.000-08:00

Sursăfoto: Cătălin Abagiu/Mediafax

O organizaţie umanitară din Româniaîi ajută pe copiii cu dizabilităţi să se recupereze cu ajutorul a patrumăgăruşi abandonaţi pe străzi şi salvaţi de o asociaţie pentru protecţiaanimalelor.

Este un program terapeutic numit onoterapie,răspândit mai ales în străinătate şi practicat doar într-un singur loc înRomânia: oraşul Voluntari, din apropierea Bucureştiului. Programul a fostimplementat cu ajutorul un preot catolic din Italia şi a trei ONG-uri pentruprotecţia animalelor din România, Anglia şi Peninsulă.

Măgăruşi mai blânzi decât o pisicăîn timp ce toarce

Vladimir, un copil de 4 ani cuautism, îl cunoaşte azi pe Claudio, un măgăruş care nu ridică nici măcar ocopită când se apropie cineva de el. Din când în când, măgăruşul mai scuturăcâte o ureche, pentru a alunga vreo muscă rătăcită pe blana lui. Băieţelul stăşi îl mângâie pe măgarul cu blana maroniu-roşcată, iar zâmbetul lui îidezvăluie o gropiţă adâncă în obrăjorul stâng. "Vezi ce urechi mariare!", îi spune entuziasmată kinetoterapeuta. Supravegheat de aceasta,copilul urcă pe o scară din plastic albastră şi se urcă pe şaua animalului. Ionuţ,îngrijitorul, îl plimbă prin curtea Centrului ,,Don Orioane", care seîntinde pe câteva hectare. Femeia se plimbă alături de animal şi ţine copilulde mânuţă. La un moment dat, măgăruşul, tras de ham de îngrijitor, începe săalerge. Vladimir îl apucă de coamă, râde, dă din picioare şi pare fericit.Soarele cu dinţi nu-i împiedică să înconjoare de câteva zeci de ori clădireacentrului, biserica din curte, adăpostul animalelor şi depozitul de cereale. Dedeparte, băiatul pare un Don Quijote în miniatură, călare pe un măgăruşînconjurat de doi Sancho Panza.

A trecut deja jumătate de oră, iarcopilul pare uşor plictisit. E ajutat să se dea jos de pe măgăruş, după care eînvăţat să-i mulţumească acestuia. ,,Fă-i măi, măi şi mângâie-l peClaudio!", îl îndeamnă îngrijitorul. Dacă la început "călăreţul" părea uşor speriat, la sfârşitul şedinţei abia s-a dezlipit de lângăanimal.

Copiii cu paralizii cerebrale careau învăţat să întindă mânuţele

Copilul a început astăzi onoterapia,o disciplină modernă utilizată de câţiva ani în Anglia, Italia, Spania, Americaşi Canada pentru a-i stimula atât pe cei cu dizabilităţi, cât şi pe cei caresuferă de tulburări de personalitate.

Chiar dacă nu e conştient de ceea ce i s-a întâmplat, Vladimir, copilul bolnavde autism, a făcut astăzi progrese notabile. "Călărind măgăruşul, copilule stimulat la nivel muscular datorită mişcărilor regulate şi repetitive alemersului măgăruşului. Pe lângă acest beneficiu locomotor, terapia are şi rolemoţional: copiii îşi dezvoltă afectivitatea şi învaţă să interacţioneze cuanimalele", explică Lili Covaci, unul dintre psihologii centrului. ,,Ceicu paralizii cerebrale au o mobilitate extrem de redusă, prinderea cu mâna,desfacerea palmei, strânsul pumnului, gesturi aparent banale, sunt foarte greude executat. Când stau pe şa, micuţii automat se prind de mâner sau de coamă.Au fost şi câteva cazuri de copii care nu puteau sta în fund. Şi acum, dupăpatru luni de onoterapie, asociată cu alte metode, au ajuns să poată face acestlucru şi chiar au început să relaţioneze. În sfârşit, zâmbesc şi întindmânuţele. Cei afectaţi de paralizii, stau pe spatele măgăruşului pur şisimplu", adaugă Camelia Petre, unul dintre kinetoterapeuţii centrului. Copiiisunt de-a dreptul "înnebuniţi după animale" şi se deschid mai uşor înfaţa lor decât a oamenilor, mai spune ea. Ceea ce nu poate fi decât un avantajîn tratamentul lor. În plus, majoritatea copiilor cu autism şi cu altedizabilităţi au o percepţie distorsionată asupra propriului corp şi nu-şi potcontrola poziţia. Mersul pe măgar îi ajută astfel să-şi reechilibreze posturapentru că animalul merge într-un anumit ritm care îl ajută pe copil să fieatent şi să-şi controleze mişcările.

Vladimir e doar unul dintre copiiicare beneficiază de terapia cu măgăruşi. El e adus zilnic la centru de cătrepărinţi, care plătesc 30 lei pentru o şedinţă. Pragul clădirii portocalii, cudouă etaje, de pe Bulevardul Eroilor din Voluntari, e trecut zilnic de 7 copiidin Bucureşti şi împrejurimi, care suferă de diferite afecţiuni, de la autism,la sindromul Down sau ADHD, până la diferite forme de paraplegie, asociate curetard psihic. Acestora li se adaugă şase copii care vin la centru de două oripe săptămână din alte oraşe decât Capitala: Urziceni, Focşani, Braşov. Cât timpmicuţii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani urmează terapia, părinţii dinprovincie aşteaptă într-o sală, unde li se oferă o cafea şi un ceai cald. Alţi18 copii, care trăiesc în centrul "Don Orione", beneficiază deterapie gratuită.

După o preterapie, adică câtevaşedinţe de acomodare cu animalul, fiecare copil începe să călărească. Uniicopii au gesturi mai violente: ciupesc, muşcă, lovesc. ,,În acest caz, măgariirefuză să mai meargă. De exemplu, copiii hiperactivi, cu ADHD, îi lovescneinteţionat pe măgăruşi cu mâinile sau picioarele. În acest caz, copilul ereînvăţat să socializeze cu animalul. La unii, această etapă durează una-douăşedinţe, la alţii se întinde chiar pe două săptămâni. Comportamentul micuţilore imprevizibil, nu e vina lor", explică psihologul.

Copii cu dizabilităţi grave de laautism, paralizie cerebrală, tetrapareză spastică, hidrocefalie, sindrom Downşi retard mintal se joacă cu Sile, Ioan, Boss şi Claudio, patru măgăruşi aleşipe sprânceană din adăpostul gestionat de Asociaţia "Save the Dogs andOther Pets", de la Cernavodă.

Măgăruşii abandonaţi au trecut prinselecţii riguroase înainte de a ajunge la Voluntari

Prietenii lor urecheaţi sunt cei maiblânzi măgăruşi salvaţi de asociaţia "Save de Dogs and OtherAnimals", aleşi din peste 100 de animale maltratate şi abandonate destăpânii lor. La început, măgarii refuzau să meargă, fiind traumatizaţi defelul în care au fost trataţi de foştii lor stăpâni, aşa că primeau un covrigdrept recompensă atunci când făceau câţiva paşi. Ei au avut nevoie terapiecomportamentală cu specialişti.

,,Măgarii sunt foarte docili, suntîncăpăţânaţi, dar blânzi. Calul e mult mai mare şi e greu de controlat.Kinetoterapeuta nu ar putea ţine un cal. Pet-therapy cu câini şi cu cai implicăun dresaj foarte scump. La acesta, se adaugă cheltuielile de întreţinere",adaugă Roberto Polimeni, directorul centrului de la Voluntari. Acestea seridică la circa 10.000 de euro pe an, suportaţi de Fundaţia Paideia din Torino.

Animalele beneficiază zilnic deperiaj, o dată la două zile le sunt curăţate copitele şi date cu ulei pentruregenerare. Un veterinar vine de două ori pe lună de la Cernavodă pentru a lerecolta sânge şi pentru a le verifica dinţii. De asemenea, le este monitorizatăşi greutatea: ,,Încercăm să nu-i îndopăm prea mult. Măgăruşii nu au senzaţie desaţietate. Dacă ajung obezi, ei riscă să dezvolte probleme de sănătate",adaugă kinetoterapeuta.

Pentru că e solicitant să fiecălăriţi de atâţia copii, fiecare măgar lucrează maximum patru ore pe zi.Sarcină pe care o cară fiecare nu e mai mare de 30 de kilograme, pentru cămunca lor ar deveni o povară.

Pe lângă onoterapie, aproape toţipacienţii urmează şi alte terapii în paralel, în funcţie de necesităţilefiecăruia. Fiecare copil urmează un program individualizat, stabilit deterapeut psiholog. ,,Am obţinut progrese uimitoare într-un timp relativ scurt.Recuperarea la autism nu există 100%. Fiecare copil se va recupera lapotenţialul lui maxim. Încercăm să-i aducem cât mai aproape de normalitate.Asta e dorinţa noastră", ne lămureşte psihologul.

,,Aici au fost aduse cazurile celemai grave. Sunt cei mai neajutoraţi copii. Este o şansă la supravieţuire şi laun trai decent. Măgăruşii îi ajută", adaugă Laura Şarpe, asistentăsocială.

Ce ascunde"Măgăreaţa-şefă" în buzunare

De luni până vineri, Camelia,kinetoterapeuta care lucrează cu copiii şi măgăruşii, face aproximativ două orepe drum, pentru a ajunge la serviciu. Chiar dacă se trezeşte în fiecare dimineaţăla 5:00, e mulţumită de ceea ce face. Femeia firavă cu părul blond şi răbdarede fier a învăţat să-şi gestioneze foarte bine timpul liber. ,,La 8:00dimineaţa ajung la centru, peste un sfert de oră vin copiii la gimnasticămedicală, la 9 şi un sfert îmi sun colegul să pregătească măgăruşii. Până laamiază plimbăm copiii. Reluăm de la 14:30, după pauza de masă şi somn acopiilor. Programul de onoterapie se încheie la 17:00", afirmă CameliaPetre.

Măgăruşi mai blânzi decât o pisicăîn timp ce toarce

Vladimir, un copil de 4 ani cuautism, îl cunoaşte azi pe Claudio, un măgăruş care nu ridică nici măcar ocopită când se apropie cineva de el. Din când în când, măgăruşul mai scuturăcâte o ureche, pentru a alunga vreo muscă rătăcită pe blana lui. Băieţelul stăşi îl mângâie pe măgarul cu blana maroniu-roşcată, iar zâmbetul lui îidezvăluie o gropiţă adâncă în obrăjorul stâng. "Vezi ce urechi mariare!", îi spune entuziasmată kinetoterapeuta. Supravegheat de aceasta,copilul urcă pe o scară din plastic albastră şi se urcă pe şaua animalului.Ionuţ, îngrijitorul, îl plimbă prin curtea Centrului ,,Don Orioane", carese întinde pe câteva hectare. Femeia se plimbă alături de animal şi ţinecopilul de mânuţă. La un moment dat, măgăruşul, tras de ham de îngrijitor,începe să alerge. Vladimir îl apucă de coamă, râde, dă din picioare şi parefericit. Soarele cu dinţi nu-i împiedică să înconjoare de câteva zeci de oriclădirea centrului, biserica din curte, adăpostul animalelor şi depozitul decereale. De departe, băiatul pare un Don Quijote în miniatură, călare pe unmăgăruş înconjurat de doi Sancho Panza.

Copiii cu paralizii cerebrale careau învăţat să întindă mânuţele

Copiii sunt de-a dreptul"înnebuniţi după animale" şi se deschid mai uşor în faţa lor decât aoamenilor, mai spune ea. Ceea ce nu poate fi decât un avantaj în tratamentullor. În plus, majoritatea copiilor cu autism şi cu alte dizabilităţi au opercepţie distorsionată asupra propriului corp şi nu-şi pot controla poziţia.Mersul pe măgar îi ajută astfel să-şi reechilibreze postura pentru că animalulmerge într-un anumit ritm care îl ajută pe copil să fie atent şi să-şicontroleze mişcările.

Vladimir e doar unul dintre copiiicare beneficiază de terapia cu măgăruşi. El e adus zilnic la centru de către părinţi,care plătesc 30 lei pentru o şedinţă. Pragul clădirii portocalii, cu douăetaje, de pe Bulevardul Eroilor din Voluntari, e trecut zilnic de 7 copii dinBucureşti şi împrejurimi, care suferă de diferite afecţiuni, de la autism, lasindromul Down sau ADHD, până la diferite forme de paraplegie, asociate curetard psihic. Acestora li se adaugă şase copii care vin la centru de două oripe săptămână din alte oraşe decât Capitala: Urziceni, Focşani, Braşov. Cât timpmicuţii cu vârste cuprinse între 2 şi 5 ani urmează terapia, părinţii dinprovincie aşteaptă într-o sală, unde li se oferă o cafea şi un ceai cald. Alţi18 copii, care trăiesc în centrul "Don Orione", beneficiază deterapie gratuită.

Măgăruşii abandonaţi au trecut prinselecţii riguroase înainte de a ajunge la Voluntari

Pe lângă onoterapie, aproape toţi pacienţiiurmează şi alte terapii în paralel, în funcţie de necesităţile fiecăruia.Fiecare copil urmează un program individualizat, stabilit de terapeut psiholog.,,Am obţinut progrese uimitoare într-un timp relativ scurt. Recuperarea laautism nu există 100%. Fiecare copil se va recupera la potenţialul lui maxim.Încercăm să-i aducem cât mai aproape de normalitate. Asta e dorinţanoastră", ne lămureşte psihologul.

Ce ascunde"Măgăreaţa-şefă" în buzunare

De luni până vineri, Camelia,kinetoterapeuta care lucrează cu copiii şi măgăruşii, face aproximativ două orepe drum, pentru a ajunge la serviciu. Chiar dacă se trezeşte în fiecaredimineaţă la 5:00, e mulţumită de ceea ce face. Femeia firavă cu părul blond şirăbdare de fier a învăţat să-şi gestioneze foarte bine timpul liber. ,,La 8:00dimineaţa ajung la centru, peste un sfert de oră vin copiii la gimnasticămedicală, la 9 şi un sfert îmi sun colegul să pregătească măgăruşii. Până laamiază plimbăm copiii. Reluăm de la 14:30, după pauza de masă şi somn acopiilor. Programul de onoterapie se încheie la 17:00", afirmă CameliaPetre.

Specialista practică onoterapia diniulie, de când măgăruşii au ajuns la Voluntari. În grupul de prieteni şi colegi,a ajuns să fie poreclită "Măgăreaţa-şefă", dar e mândră de acestlucru. La început, Camelia era sceptică în privinţa jobului ei.,,La interviulde angajare, primele întrebări au fost Iubeşti animalele? Ţi-e frică sauţi-e silă de ele?. Nu-mi venea să cred că voi lucra cu măgarii. Colegelemele râdeau că voi lucra cu cele mai încăpăţânate animale, ca toată lumea dealtfel. Eu ţin foarte mult la ei. Chiar dacă plouă sau ninge, nu uit să mă joccu ei. Le mai aduc şi bonusuri: morcovi, ciocolată sau covrigi, pe care leascund în buzunare", povesteşte amuzată Camelia.

Bonusurile nu le sunt dateanimalelor direct din mână, pentru a nu se învăţa cu nărav. ,,Dacă li se daubunătăţi din mână, măgăruşii pot crede atunci când un copil le întinde mânuţa,că primesc mâncare. Şi ar exista riscul să-i muşte fără să vrea. Asta amînvăţat şi eu de la specialiştii englezi", ne lămureşte Roberto Polimeni.Vizitele la măgăruşi nu sunt permise decât arareori celor din afara centrului.,,Măgarii se stresează dacă vine foarte multă lume la ei. Animalele trebuie săfie odihnite şi liniştite pentru a fi folosite eficient în onoterapie.Siguranţa copiilor primează", adaugă Polimeni.

Cel mai încăpăţânat măgar

De patru luni de când au venit de laCernavodă, Sile, Ioan, Boss şi Claudio au devenit membrii ai familiei de la"Don Orione". ,,Boss, măgăruşul care se gâdilă şi care e folosit doarla copii cu autism, este cel mai încăpăţânat, cel mai gelos şi cel mai soliddintre toţi. Claudio e puţin mai mofturos, are anumite zile când n-are chef deplimbat şi trebuie să-i dăm mai multe recompense, măsurabile în numărul demorcovi sau mere. Sile este cel mai cuminte şi mai ascultător, Ioan e cel maiîncăpăţânat şi uneori se opreşte pur şi simplu din mers. E foarte mâncăcios,deşi ca mărime, e cel mai mic dintre toţi. El vrea să capteze toată atenţiacelor din jur, să fie în primul plan", povesteşte kinetoterapeuta. Dacă ise dă unuia ceva, automat li se oferă şi celorlalţi. ,,Nu facem discriminareîntre măgăruşi. Dacă e periat Sile, Claudio începe să ragă. Ei au ajuns aicideja dresaţi. La îndemnul Dă copita! sau Sus!, fiecare executăimediat. Sunt şi castraţi, de aceea copiii sunt în afara oricăruipericol", ne lămureşte Ionuţ Şerban, îngrijitorul.

Care sunt criteriile de selecţiepentru beneficiarii de onoterapie din afara centrului

Programul implementat de Centrul DonOrione din Voluntari este primul de acest gen din România, inaugurat lasfârşitul lunii iunie al acestui an. Copiii cu afecţiuni din centru beneficiazăgratuit de toate terapiile, inclusiv de cea cu măgăruşi. Micuţii bolnavi deautism din afara centrului pot avea acces la acest tratamentele cumulate,contra cost. Pentru acesta, părinţii scot din buzunar 2.000 de lei lunar,pentru şase ore petrecute zilnic la Voluntari. Dacă doritorii nu fac decâtonoterapie, ora e 30 de lei.

Condiţia pentru cei veniţi dinafarăe ca recuperarea să continue şi dincolo de porţile centrului, acasă. ,,Noi degeabafacem totul, dacă acasă nu se continuă ceea ce începem noi. Selecţia o facem înfuncţie de părinte. Practic, copiii pot fi respinşi din cauza părinţilor. Noievaluăm fiecare copil, stabilim o grilă de tratament terapeutic, totul e foartebine organizat. În funcţie de cereri, ar mai exista posibilitatea să seînfiinţeze o clasă, de maximum 7 elevi chiar şi acum", adaugă psihologulLili Covaci.

Onoterapia nu are efecte prea maridacă e realizată separat. Nu există un număr de ore de terapie cu măgăruşi dupăcare să poţi să spui că e eficientă. ,,Fiecare copil e diferit, unulreacţionează mai repede, altul mai încet. Onoterapia nu se face singură şi nuare efect decât integrată într-un tratament holistic (terapiile cumulate -n.r.)adică completată cu celelalte metode: kinetoterapia, hidroterapia, logopedia,P.E.C.S.-ul (o metodă alternativă pentru copiii care , nu vorbesc şi pentru ceicare o fac, dar nu sunt înţeleşi de către ceilalţi -n.r.), ABA", explicăspecialista.

Statul român nu are programe pentrucopiii cu autism

În 2013, finanţatorii italieni vorfinaliza un etaj pentru tineri şi adulţi cu dizabilităţi. Ei vor beneficia doarterapie de contact, având în vedere faptul că animalele cară un număr limitatde kilograme. Privind retrospectiv rezultatele terapiei cu "cele maiîncăpăţânate animale", directorul se declară mulţumit. ,,A meritat săaducem măgari în centru pentru că în primul rând, copiii se bucură şi facprogrese încă de la prima şdinţă. Noi, cei de la centru, vrem să-i facem pe ceidin jur să-şi dea seama de un semn: cu cât noi avem mai multă grijă de oameni,cu atât e mai evident că Dumnezeu iubeşte omul. Dezvoltăm în copii de aici totce se poate mai frumos, iar măgăruşii ne ajută şi ei", a declarat acesta.

În prezent,statul roman nu are programe pentru copiii cu autism şi singurul ajutor acordatpărinţilor ai căror micuţi sunt afectaţi de această boala a fost acordarea unuian în plus la concediul de creştere a copilului. Proiectul de pet-therapy cumăgăruşi din Voluntari îşi propună să devină un punct de referinţă pentru altecentre din ţară.

Terapia cu câini, adusă în Româniade "Vier Pfoten"

De trei ani, fundaţia "VierPfoten" demarează un proiect, ,,Câini pentru Oameni", prin carecopiii români cu dizabilităţi beneficiază de o terapie asemănătoare. Câiniimaidanezi, salvaţi de pe străzi, îi ajută pe micuţi să se recupereze.

Terapia constă în întâlniri regulateîntre câinii de terapie însoţiţi de instructori şi copii instituţionalizaţi,întâlniri aflate sub supravegherea îngrijitorilor şi psihopedagogilorcentrului. Fiecare copil care participă în program este vizitat o data pesăptămână timp de o oră de câinele "lui" şi de un instructor. Întimpul acestor întâlniri au loc activităţi fără potenţial de eşec pentru copii,pentru a le reda acestora aprecierea de sine. De exemplu, învaţă cum săhrănească şi să recompenseze câinele, urmărindu-se ca prin intermediullegăturii cu acesta, copilul să înveţe de fapt să se adapteze la situaţiilecotidiene. Benefiiciile sunt de ambele părţi: copiii se recuperează treptat,iar câinii au parte de o afecţiune şi consideraţie pe care nu au mai simţit-opână acum.

Programul deterapie se derulează de opt ani şi în prezent doar zece copii cu dizabilităţi,insituţionalizaţi, beneficiază gratuit de această terapie. Reprezentanţii"Vier Pfoten" din România vor ca în scurt timp şi alţi copii să aibăacces la această terapie, tot gratuit. Fiecare pacient lucrează cu un patrupedtimp de 20 de minute pe zi, echivalentul unei şedinţe de terapie. MaidaneziiTibi, Ţuca şi Mulan au fost selecţionaţi cu mare atenţie, dresaţi şi testaţi încadrul unor examene obligatorii, pentru ca personalul să fie sigur că eiîntrunesc criteriile internaţionale pentru a putea fi consideraţi câini deterapie.

,,Noi lucrăm cu micuţi bolnavi desindromul Down, autism şi cu probleme locomotorii. Rezultatele nu suntexplodante, adică nu se văd peste noapte, dar cu răbdare şi iubire, se observăameliorarea stării de sănătate a beneficiarilor. De exemplu, un copil bolnav desindrom Down a început după 7-8 luni de terapie să interacţioneze cu câinele,să-i dea jucării şi să-l hrănească. Înainte, copilul era total absent, noi nicinu existam pentru el", a declarat George Nedelcu, unul dintre trainerii dela "Vier Pfoten".

"Un alt copil, cu probleme demotricitate fină, nu se putea închide singur la fermoarul de la geacă, nu puteatăia nimic cu foarfeca şi nu putea scrie. După opt luni, copilul a început sătaie crenvurştii pe care îi oferim câinilor drept recompensă", a adăugatNedelcu.

SursaReportaj http://www.gandul.info,de Aura Stan

Depresia in randul pisicilor

2011-12-28T09:10:00.000-08:00

Sursa foto: http://www.sharenator.com/

Civilizatia progreseaza, iarneregularitatile din dieta si modul nostru de viata afecteaza atat stareanoastra mentala, cat si a animalului nostru. Orice modificare a ambientuluipisicii poate duce la afectiuni cronice serioase. Schimbarea rutinei zilnice,mutarile frecvente, schimbarea locuintelor – toate acestea dau nastere unorsentimente de tristete si neliniste pisicii dumneavoastra. Animalul isi pierdeorientarea, sentimentul de siguranta si dezvolta un comportament foarte apaticsau foarte agresiv.

Motivele aparitiei depresiei lapisici:

Exista mai multe cauze raspunzatoarede aparitia depresiei, insa cele mai des intalnite sunt:

Lipsa libertatii – pisicile au nevoie de spatiu pentru joaca, fuga si “vanatoare”. Limitari excesive ale spatiului personal o pot face pe pisica sa se simta ingradita sau nefericita. Pisicile nu trebuiesc tinute in case sau camere mici – chiar daca sunt pisici de interior, ele tot au nevoie de activitate si spatiu de explorat;
Lipsa spatiului de joaca – nu ii poti interzice pisicii sa nu faca nimic. Stapanii de pisici trebuie sa inteleaga ca acest animal este o faptura care vrea sa se joace: vrea sa alerge prin casa, sa exploreze cotloane si cutii si sa isi miroase in continuu spatiul personal;
Lipsa stimulilor – pisica are nevoie de atentie si atractii: jocuri, jucarii pentru pisici, insa nu aruncate pe jos si cu pretentia de a se juca singura. Lipsa de dragoste si atentie o vor face pe pisica sa se simta singura si neiubita;
Dieta saraca sau monotona – pisicile pot dezvolta depresie si din cauza unor carente de vitamine sau din cauza plictiselii fata de aceeasi mancare. La fel ca si pentru oameni, actiunea de a manca reprezinta pentru pisici o modalitate de a se simti bine.
Boala – pisicile pot fi retrase sau agresive daca sufera de vreo boala. Senzatii de disconfort fizic sau durere determina o stare de amenintare in randul pisicilor;
Singuratatatea – pisicile lasate singure acasa sau pisicile care au raman fara un membru al familiei pot deveni depresive, de asemenea. Daca stilul dumneavoastra de viata nu va permite sa ii oferiti compania necesara pisicii dumneavoastra, puteti aduce acasa inca o pisica. Astfel, cele doua isi vor tine companie.

Tratatea depresiei:

In primul rand, trebuie sa evitatipe cat posibil greselile mentionate mai sus. Intotdeauna acordati atentie inplus pisicii dumneavoastra daca observati o usoara stare de tristete. Este binesa o rasfatati din cand in cand cu niste tratatii. Daca pisica evita joaca,cumparati-i cateva jucarii noi si creati niste jocuri mai interesante pentruel, astfel incat acesta ca alerga si va vana – acestea determinand o crestere apulsului si o imbunatatire a starii de sanatate.

Sursa: http://www.adoptiipisici.ro

Menuet pentru cateii nimanui

2011-12-16T08:23:00.000-08:00

O cauză bună, salvarea de la moarte a căţeilor străzii, a reunit într-uninedit şi emoţionant eveniment vedete autentice ale Timişoarei culturale.Intitulat “Speranţa lor eşti tu”, spectacolul-pledoarie pentru soluţiasterilizării în masă a câinilor fără stăpâni s-a desfăşurat joi seara, la Sala2 a Teatrului Naţional, şi a fost prezentat de celebrul dansator şi coregrafRăzvan Mazilu.

Evenimentul a fost organizat de Opera Naţională Română Timişoara, TeatrulNaţional, Asociaţia Art Time şi Asociaţia Timişoara Capitală CulturalăEuropeană împreună cu Asociaţia Pet Hope, organizaţie ale cărei programe desalvare, îngrijire, sterilizare şi adopţie a câinilor abandonaţi au rezultateremarcabile. “Un câine sterilizat înseamnă zece pui abandonaţi mai puţin, înfiecare an”, susţin realizatorii campaniei „România fără câinii străzii”.

Menuetul lui Luigi Boccherini şi Eine kleine Nachtmusik, de Wolfgang AmadeusMozart, graţios interpretate de Incanto Quartetto, au răsunat în deschidereaspectacolului, pe fundalul unor fotografii-poveste despre ce înseamnă o viaţăde câine…nedorit.

“Se spune că astfel de evenimente se fac pentru sensibilizarea opinieipublice. Eu cred că ele trebuie făcute pentru normalizarea opiniei publice.Oamenii au găsit mereu soluţii la probleme şi mai grave. Sunt sigură că sepoate rezolva şi această problemă, a căţeilor străzii, fără isterie şipatetism, ci cu responsabilitate, bun simţ şi cu drag”, a declarat actriţaClaudia Ieremia, înainte de a lăsa să cadă grele peste mila omenească,cuvintele triste şi frumoase ale lui Serghei Esenin, din “Cântecul căţelei”.Optimista Primăvară a lui Antonio Vivaldi şi superba Meditaţie a lui JulesMassenet, fermecător interpretate de violonista Corina Murgu şi ArtKammerorchester Timişoara, au decretat anotimpul altruismului.

“Nu credeţi că inscripţia Nu intraţi – Câine rău vorbeşte mai mult despreoameni?”, a întrebat, retoric, actorul Doru Iosif, într-un spiritual elogiuadus loialităţii canine cu argumentele unor genii precum Mozart, Verdi, ThomasMan sau Baudelaire. Amfitrion al evenimentului, Răzvan Mazilu i-a invitat maiapoi în scenă pe baritonul Dan Patacă, actriţa Ana Munteanu şi trupa Jais. Ceipe care talentul, altruismul şi atitudinea civică i-a convins, au primit înavans aplauze chiar de la artişti pentru bănuţii lăsaţi, la sfârşit, în urnepentru donaţii.

Sursa: http://www.tion.ro

Motanul care merge zilnic cu autobuzul

2011-12-16T08:12:00.000-08:00

Un motan roşcat din Marea Britanie s-a obişnuit sămeargă zilnic în staţia de autobuz, să aştepte liniştit autobuzul şi apoi săcălătorească cu el. De ce? Totul pentru micile atenţii pe care călătorii i leoferă şi, spun şoferii, pentru că îi place sa stea pe scaunele calde.

Motanul, care se numeşte"Artful Dodger" după personajul cu acelaşi nume din romanul OliverTwist de Charles Dickens, personaj care era şeful micilor hoţi de buzunare,face cinste numelui său, pentru că pândeşte toate ocaziile care i se oferăpentru a mânca ceva gustos, a sta la căldură şi a fi alintat, scrie ziarulbritanic Bridport News, citat de The Sun şi Daily Mail.

Aşa că merge la staţia Bridport din Dorset unde fie aşteaptă maşina în braţelecălătorilor, fie face lungi călătorii cu autobuzul. Dar "Şmecherilă"face asta doar în timpul zilei, pentru că seara se întoarce cuminte şi flămândacasă la stăpânii lui, care nu aveau habar cu ce se ocupă până acum câtevazile.

Familia s-a mutat în zonă de 19 luni şi motanul de 15 ani care înainte nupărăsea casa s-a obişnuit să meargă în fiecare zi în staţia de autobuz. Stăpânalui e obligată să urmărească în maşina ei diferitele autobuze şi să îşirecupereze motanul plimbăreţ. El a făcut şi călătorii de 16 kilometri,spun şoferii autobuzelor, care au primit îndemnul de a nu-l mai hrăni, pentru anu-l încuraja.

Sursa: http://www.realitatea.net

Salveaza-l pe Balu!

2011-12-13T09:59:00.000-08:00

Poate nu-l stiti pe Balu, dar e un motan tare bun si cuminte. El locuiestealaturi de alte 32 de pisici adulte, intr-o locatie unde nu sunt supravegheatinon stop si nu sunt monitorizati individual. Din aceasta cauza, nu s-a observatcand motanul a inceput sa slabeasca pana a ajuns piele si os.

A fost dus la veterinar, care nu i-a gasit nici o problema de sanatate. Problemalui Balu e ca e prea stresat traind la comun cu atatea pisici si refuza samanance. Azi va fi externat si nu poate fi dus inapoi, unde situatiadoar s-ar agrava, putand sa-i fie fatala.

Deci are nevoie fie de adoptie, fie de cazare temporaraintr-un mediu linistit. Daca poti sa-l ajuti, trimite mail laasociatia.robi@gmail.com

Sursa: Asociatia Robi

Federatia pentru Protectia Animalelor si Mediului s-a constituit!

2011-12-10T00:31:00.001-08:00

http://www.fnpa.ro/

Joi, 8 decembrie2011, a luat fiinta Federatia pentru Protectia Animalelor si Mediului (FPAM),entitate la care au aderat peste 200 de organizatii neguvernamentale de profil.

In componenta Federatiei pentruProtectia Animalelor si Mediului se regasesc 103 membri de onoare,personalitati marcante ale vietii publice romanesti si internationale,celebritati din lumea stiintei, culturii si sportului, precum: Florin Piersic,Cornel Constantiniu, Andrei Duban, Eugen Cristea, Emil Hossu, CatrinelDumitrescu, Iurie Darie, Anca Pandrea, Camelia Zorlescu, Claudiu Bleont,Mihai Verbitchi, Beatrice Rancea, Julieta Szonyi, Gheorghe Zamfir,Mirabela Dauer, Mihai Constantinescu, Mihai Traistariu, Doru Tufis, DanielaVladescu, Bianca Ionescu, Irina Loghin, Ionela Prodan, Stefania Rares, GheorgheTurda, Steliana Sima, Maria Carneci, Dan Iordachescu, Laurentiu Cazan, LeonardDoroftei, Maricica Puica, Alec Nastac, Paula Iacob, Ioan Lascar, DorinSarafoleanu si multi altii.

Federatia s-a constituit in bazaOrdonantei de Guvern nr.26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobataprin Legea nr.246/2005, cu modificarile si completarile ulterioare. Obiectivulprincipal este respectarea Tratatelor internationale privind protectiaanimalelor si mediului, la care Romania a aderat, si, mai ales, respectareaprincipiilor cuprinse in Declaratia Universala a Drepturilor Animalelor,adoptata de catre Liga Internationala a Drepturilor Animalelor si de catreLigile nationale afiliate, document proclamat, in mod solemn, la Paris, in datade 15 octombrie 1978, la sediul UNESCO.

Persoana juridica Federatia pentruProtectia Animalelor si Mediului are drept scop monitorizarea si verificareacerintelor si a conditiilor privind bunastarea si protectia animalelor si amediului, precum si acordarea de consultanta si realizarea de programe fezabile,in concordanta cu legislatia europeana. Conducerea executiva este asigurata deMircea Serbanoiu, presedinte, Paula Iacob, prim-vicepresedinte, Maria Beck,prim-vicepresedinte, Danut Trifu, prim-vicepresedinte, Radu Termure,prim-vicepresedinte, Gheorghe Zamfir, vicepresedinte, Maria Mot,vicepresedinte, Daniel Ionascu, vicepresedinte, Ana-Mihaela Anghelus,vicepresedinte, Codrin Stefanescu, vicepresedinte, Marcela PIsla Lungu,vicepresedinte, Vlad Craioveanu, vicepresedinte, Cristina Icleanu, vicepresedinte,Silvia Rus, vicepresedinte, Patricia Paraschiv, vicepresedinte, Iulian Puican,vicepresedinte.

Sursa: http://www.corectnews.com

Spectacol caritabil "Speranta lor esti tu"

2011-12-10T00:01:00.001-08:00

Opera Naţională Română Timişoara, Teatrul Naţional, Asociaţia Pet Hope, Asociaţia Art Time şi Asociaţia Timişoara Capitală Culturală Europeană organizează joi, 15 decembrie 2011, de la ora 19, în Sala 2 a Teatrului Naţional spectacolul caritabil SPERANŢA LOR EŞTI TU.

Prezenţe importante ale vieţii culturale vor sprijini prin arta lor campania de salvare de la eutanasiere prin sterilizare a cîinilor abandonaţi: violonista Corina Murgu (concert maestru al Operei Naţionale Române), actriţa Claudia Ieremia, cvartetul de coarde Incanto Quartetto, actorul Doru Iosif, baritonul Dan Patacă, Art Kammerorchester Timişoara, actriţa Ana Munteanu şi trupa Jais. Gazda evenimentului va fi celebrul dansator şi coregraf Răzvan Mazilu.

Un cîine sterilizat înseamnă zece pui abandonaţi mai puţin, în fiecare an. Suma rezultată din donaţiile oferite de spectatorii invitaţi să se alăture acestui act civic şi uman exemplar va sprijini campania „România fără câinii străzii”, program de sterilizare în masă a cîinilor fără stăpîn, respectiv a celor fără drept de montă.

Nu uitaţi! Cînd alternativa legislativă dispune eutanasierea a mii de animale fără apărare, SPERANŢA LOR EŞTI TU!

Intrarea se face pe bază de invitaţii.

Sursa: http://www.evive.ro/

Cainii strazii asteapta gratierea de la Presedintele Basescu

2011-12-05T12:17:00.000-08:00

Organizatiile de protectie a animalelor si iubitorii de animale continualupta impotriva eutanasierii cainilor strazii.

Dincolo de comunicatele in care isi arata dezacordul total fata de Proiectulde Lege privind aprobarea programului de gestionare a cainilor fara stapan,votat in plenul Camerei Deputatilor, ONG-urile ii cer Presedintele Romaniei,printr-o petitieonline, sa opreasca aceasta lege.

„Poate sa nu o promulge sau sa o trimita inapoi pentruclarificari/modificari. Sa ii cerem presedintelui nostru sa promulge legea doaratunci cand este corecta si coerenta!”, se arata in protestul online initiat deONG-uri.

Protestul, semnat online de mii de persoane

„Petitia a fost semnata deja de peste 2.000 de persoane si nu reprezintasingura modalitate de protest din partea iubitorilor de animale. Aceastahotarare a deputatilor, care include eutanasierea, este inaplicabila, iareutanasierea nu este o solutie pentru a nu mai avea caini pe strazi. In plus,costurile pe care le implica eutanasierea sau intretinerea cainilor inadaopsturi, acolo unde acestea sunt construite, sunt mai mari decat cele custerilizarea acestor animale. Iar eutanasierea cainilor nu va insemna sireducerea numarului acestora de pe strazi, deoarece in cateva luni sau intr-unan se vor inmulti din nou”, a declarat, pentru Green Report,Kuki Barbuceanu, manager de proiect Vier Pfoten.

„Fie ca ne place sau nu, indiferent de metoda aplicata in urmatorii ani vomavea caini pe strada. Diferenta dintre sterilizare in masa si eutanasie este caprin sterilizare in masa cainii vor ramane pe strada 4-5 ani, numarul lormicsorandu-se drastic in fiecare an, iar prin eutanasie cainii vor ramane pestrada pentru totdeauna. Concentrandu-ne pe eutanasie, o parte din caini suntomorati, cheltuindu-se banul public, in timp ce altii se inmultesc pe strada.In Bucuresti, jumatate din caini sunt nesterilizati.Din cei 20.000nesterilizati, 10.000 sunt femele.In timp ce 100 de femele sunt ridicate dinstrada, blocand adapostul, cheltuindu-se banii publici pentru hrana,identificare, sterilizare, apoi eutanasie, celelalte 9.900 dau nastere altorpui care inlocuiesc imediat cei 100 caini omorati”, scrie pe Facebook, unuldintre semnatarii petitiei.

Carmen Arsene, vicepresedinta Federatiei Nationale de Protectie a Animalelor(FNPA), a declarat, pentru Green Report, ca legea adoptata informa actuala de Camera Deputatilor este neconstitutionala.

Carmen Arsene a mai spus ca in societatea civila exista deja o mobilizaremasiva, a actorilor, politicienilor sau, pur si simplu, a oamenilor interesatide soarta cainilor comunitari, care nu sunt de acord cu eutanasierea.

Organizatiile pentru protectia animalelor din Romania si din strainatate auanuntat deja lansarea unei miscari fara precedent impotriva masurilorineficiente, imorale si incoerente prevazute de aceasta lege.

Grav prejudiciu de imagine, adus Romaniei

„Promulgarea legii in forma actuala va crea un grav prejudiciu de imagineRomaniei, cu efecte imediate precum boicotarea produselor romanesti instrainatate, descurajarea turismului in tara noastra si publicitate negativa inpresa internationala. Organizatiile internationale pentru protectia animalelorpregatesc deja marsuri de protest in fata ambasadelor Romaniei din mai multetari, precum Germania, Austria si Elvetia. Avertizam ca aceasta lege va aveaefecte distructive asupra societatii romanesti in toate aspectele sale, de ladezbinarea cetatenilor si incurajarea violentei si pana la inducerea ideii cauciderea poate reprezenta o solutie pentru rezolvarea unei probleme”, se arataintr-un comunicat al Vier Pfoten.

Sursa: http://www.green-report.ro

Apelul personalităţilor către Băsescu pentru salvarea maidanezilor

2011-12-03T05:20:00.001-08:00

Domnule Presedinte Traian Basescu,

Va rugam sa iesiti pentru catevaclipe din logica politica si, dand sufletului dumneavoastra timp de amintireasupra originii sale divine, sa va aplecati asupra unei rugaminti, venita de laun grup de iubitori ai acestui Pamant, cu tot cuprinsul lui.

Facem apel la luciditatea si emotiadumneavoastra creativa. Ne-ati aratat, de cate ori ati plans sub ochii nostri,ca aveti sensibilitate si caldura. Acestea sunt atributele unei inimi carepoate iubi. Si atunci, cum iubirea nu poate fi decat una, aceeasi pentru vii sipentru morti, pentru oameni si pentru animale, aplecati-va preocuparea siasupra rugamintii noastre de a nu promulga legea care permite eutanasierea cainilorcare nu au avut sansa de-a fi mangaiati de un stapan. Niciunul dintre noi nucrede ca prezenta lor pe strada este un lucru normal. Sunt, insa, daca exista ovointa politica reala, si solutii civilizate, umane si eficiente. Omorarea unorfiinte nu poate fi niciodata o solutie. In mileniul in care vietuim si in lumeacivilizata catre care tindem, o asemenea barbarie ne va duce inapoi in timp,mai ceva decat mineriadele anilor ‘90.

Ar fi trist pentru destinuldumneavoastra istoric sa ramaneti in amintirea romanilor ca Marele Hingher! Sicum stim ca timpul dumneavoastra este pretios, nu mai abuzam de el cu cuvinte,ci speram sa va invadam cu sentimente nobile si va mai spunem doar atat : amsemnat acest apel catre dumneavoastra azi, 1 decembrie, Ziua Nationala aRomaniei, sperand toti cei care il semnam, dar si multi alti cetateni aiacestei tari, ca nu ne veti umbri mandria de a fi romani.

Traim vremuri grele, n-avem o viatalipsita de griji, ne-au mai ramas, insa, constiinta, demnitatea si sufletul. Nuni le striviti, facandu-ne partasi la o varsare de sange nevinovat ! Nu facetiasta acum, in preajma Sfintelor Sarbatori, n-o faceti, atat cat va sta inputere, niciodata !

Dumnezeu sa va aduca gandul cel bunin minte si in inima!

PS :Si pentru ca va stim un iubitoral istoriei acestui neam, amintiti-va ca simbolul stramosilor nostri daci afost lupul!

Sursa: http://www.dcnews.ro

Mai jos lista celor 133 de semnatari:

1.Radu Beligan – actor

2. Marin Moraru- actor

3. Draga Olteanu-Matei- actrita

4. Florin Piersic- actor

5. Cristian Mungiu – regizor

6. Florin Piersic – actor

7. Mirabela Dauer - solista muzicausoara

8. Stela Popescu – actrita

9. Oana Pellea – actrita

10. Dan Chisu - regizor, scenarist,producator

11. Daniela Vladescu - solista opera

12. Adrian Enescu – compositor

13. Rudy Rosenfeld – actor

14. Emil Hossu – actor

15. Catrinel Dumitrescu – actrita

16. Eugen Cristea – actor

17. Cristina Deleanu – actrita

18. Papil Panduru – actor

19. Catalina Buzoianu – regizoare

20. Tamara Cretulescu – actrita

21. Cezara Dafinescu – actrita

22. Claudiu Bleontz – actor

23. Anca Sigartau – actrita

24. Nicu Alifantis - solist sicompozitor

25. Beatrice Rancea – regizoare

26. Doru Rancea – actor

27. Mihai Verbitchi – actor

28. Camelia Zorlescu – actrita

29. Tudor Voican – scenarist

30. Mihai Constantinescu - solistmuzica usoara

31. Luminita Gheorghiu – actrita

32. Paula Iacob – avocat

33. Sanda Manu – regizoare

34. Dana Dogaru – actrita

35. Tudorel Filimon – actor

36. Dan Astilean – actor

37. Dan Pita – regizor

38. Irina Radulescu – actrita

39. Razvan Vasilescu – actor

40. Dragos Galgotiu – regizor

41. Iurie Darie – actor

42. Anca Pandrea – actrita

43. Coca Bloos – actrita

44. Ioan Gyuri Pascu - actor,cantaret

45. Carmen Galin – actrita

46. Andi Vasluianu – actor

47. Alexandrina Halic – actrita

48. Doru Ana – actor

49. Alice Nastase – ziarist

50. Natasa Raab Gutul – actrita

51. Iarina Demian - actrita,regizoare

52. Bogdan Gheorghiu – actor

53. Magda Mihailescu - critic defilm

54. Grid Modorcea - critic de film,scriitor, ziarist

55. Delia Sabau – actrita

56. Cornelia Alexoi - actrita,ziarista, scriitoare, traducatoare

57. Mihnea Columbeanu - regizor,critic, traducator

58. Mircea Cocolas – regizor

59. Corina Negritescu – actrita

60. Cristian Motiu – actor

61. Maria Junghetu – actrita

62. Mirela Marin – actrita

63. Mircea Marin – regizor

64. Gabriela Popescu – actrita

65. Ioana Ancea – actrita

66. Serban Puiu – regizor

67. Alexandra Velniciuc – actrita

68. Cristian Iacob – actor

69. Ovidiu Ianu- actor

70. Ilie Gâlea – actor

71. Oliviu Crâznic – scriitor

72. Irina Loghin - solista muzicapopulara

73. Iris Cernea Loghin - solistamuzica populara

74. Geo Costiniu – actor

75. Iuliana Costiniu – actrita

76. Irina Cojar – actrita

77. Florin Zamfirescu – actor

78. Catalina Mustata – actrita

79. Mihai Constantin – actor

80. Olga Delia Mateescu – actrita

81. Geo Dinescu – actrita

82. Adela Marculescu – actrita

83. Doina Levintza - artist plastic,scenograf

84. Dan Coma – artist plastic

85. Adriana Trandafir – actrita

86. Costel Constantin – actor

87. Carmen Tanase- actrita

88. Adriana Schiopu – actrita

89. Mihaela Marin - artist fotograf

90. Eugen Racoti – actor

91. Mariana Danescu – actrita

92. Nuami Dinescu – actrita

93. Anca Serbanescu - pictor

94. Dragos Stanescu – regizor

95. Tedy Necula - actor, producatorfilm

96. Irina Chira - pictor

97. Mihai Bogos - sound editor

98. Corina Stavila - monteusa film

99. Mihai Docea - pictor

100. Soby Czech – actor, cascador

101. Irina Movila – actrita

102. Mircea Rusu – actor

103. Mirela Oprisor – actrita

104. Doina Melinte - sportiva

105. Carmen Bunaciu - sportiva

106. Maricica Puica - sportiva

107. Ivan Patzaichin - sportiv

108. Leonard Doroftei - sportiv

109. Cristian Gatu - sportiv

110. Violeta Beclea Szekey -sportiva

111. Laura Badea - sportiva

112. Nicu Vlad - sportiv

113. Lavinia Milosovici - sportiva

114. Andreea Raducan - sportiva

115. Catalina Ponor - sportiva

116. Sandra Izbasa - sportiva

117. Gabi Szabo - sportiva

118. Elisabeta Lipa - sportiva

119. Horia Flamand - artist plastic

120. Monica Flamand - artist plastic

121. Marina Constantinescu - criticde teatru

122. Irina Margareta Nistor - criticde film

123. Mihaela Marin - artist fotograf

124. Dragos Cobzariu – medicveterinar

125. Nadia Iancu - architect

126. Vlad Popa – medic

127. Razvan Petra - medic

128. Doina Oancea -actrita

129. Monica Pop-medic

130. Daniela Safta – medic

131. Monica Davidescu – actrita

132. Aurelian Temisan - solistmuzica usoara, actor

133. Cristian Topescu - jurnalistsportiv

De ce sunt caini maidanezi pe strada

2011-12-01T00:38:00.000-08:00

Conform studiilor organizațiilor internaționale de profil, dar și conformOrganizației Mondiale a Sănătății (Ghidul pentru managementul populațieicanine, Geneva 1990) uciderea în masă a câinilor este o metodă ineficientă șicostisitoare.

Studiile au arătat că în urma aplicării unei campanii de ucidere, oriceteritoriu rămas liber de câini va fi ocupat în scurt timp de către alți cîini,deoarece resursele (hrană, apă, adăpost) sunt în continuare disponibile. Maimult decat atât, conform OMS, reducerea populației prin mortalitate estecompensată rapid prin creșterea calității vieții și a puterii de reproducție asupraviețuitorilor. Astfel, câinii rămași vor fi mai rezistenți și vor avea maimulți urmași, pentru că rata de înmulțire crește și depășește cu mult rata deprindere și omorâre.

Principiul de bază care trebuie aplicat în managementul de populații canineeste controlul reproducției, pentru stoparea înmulțirii necontrolate aanimalelor. Controlul reproducției canine fără stăpân presupune: prindereaanimalelor, deparazitarea și vaccinarea lor, identificarea și marcarea într-unmod vizibil (crotaliu) și sterilizarea și returnarea din locurile de unde aufost ridicate.

Această metodă este eficientă pentru că, pe de o parte oprește înmulțireanecontrolată, elimină riscul de zoonoze și asigură securitatea teritoriului(alți câini nu vor putea intra pe acel teritoriu).

În plus, controlul reproducției trebuie aplicat și în proprietatea privată,pentru eliminarea sursei câinilor fără stăpân (câini abandonați – pui șiadulți, câini pierduți, câini lasați liberi pe stradă).

Aceaste acțiuni, împreună cu măsuri legislative (recensământ, înregistrareși identificare, pedepsirea abandonului), măsuri educative și campanii deîncurajare a adopțiilor pot duce la un rezultat pe termen lung, și anume o țarăfără câini pe stradă.

Toate aceste măsuri care fac parte din ghidul pentru managementul câinilorfără stăpân trebuie aplicate simultan și continuu, pentru obținerea derezultate vizibile în cel mai scurt timp, dar și pentru menținerea acestora,prin rezolvarea problemei câinilor fără stăpân la nivelul întregii țări. Deasemenea, este nevoie de o colaborare, pentru eficientizarea întregului proces,nu de o scindare în tabere adverse, așa cum este situatia acum.

Aplicarea în continuare a unei campanii de ucidere în masă, care și-adovedit ineficiența în România în perioada 2001-2008, nu va duce decât laperpetuarea problemei. Cei care își doresc rezolvarea acestei situații sunt defapt iubitorii de animale și organizațiile de profil, nu autoritățile careurmăresc doar un capital de imagine înaintea campaniei electorale, cupromisiuni deșarte.

Sursa: http://proanima.wordpress.com/

Viaţă de câine: povestea cutremurătoare a maidanezilor

2011-11-27T09:04:00.001-08:00

Reporterii „Adevărul" au vizitat ieri adăpostul decâini de pe Şoseaua Odăi, ce aparţine Sectorului 1 pentru a vedea cum se adoptăun animal „cazat" temporar în padoc.

Cu intenţia de a adopta un căţel, am vizitat ieri AdăpostulOdăi, care aparţine Primăriei Sectorului 1, situat pe Şoseaua Odăi, nr. 3-5,după centura oraşului. Aşa am aflat că adopţia unui căţel de aici nu estegratuită. Nu costă bani, dar cine îl infiază trebuie să plătească preţul de afi, pentru câteva minute, martor la suferinţa necuvântătoarelor.
Urlete de disperare
O angajată a adăpostului, agent de poliţie, ne-a însoţit pe tot parcursulincursiunii în lagărul câinilor maidanezi, entuziasmată de faptul că cinevavrea să adopte unul, în condiţiile în care acest lucru nu se întâmplă prea des.Cu cât ne apropiam de padoc, cu atât întâmpinarea devenea mai copleşitoare,până şi pentru îndrumătoarea noastră, din cauza unui urlet de disperare cevenea dinspre zona cuştilor.

Primul popas: la dispensar
Am ajuns, mai întâi, la dispensarul sanitar-veterinar al adăpostului, unde l-amcunoscut pe Ulise, un căţeluş grăsan, cu părul creţ şi voios, care n-avea habarde agonia fraţilor lui patrupezi, din spatele gardurilor înalte de beton.Medicii de la cabinet erau şi ei încântaţi de posibilitatea ca un câine să fiesalvat. Ne-au arătat câţiva pui care tocmai fuseseră aduşi la padoc. Miciimaidanezi erau bucuroşi din cale-afară, încât deveniseră de nestăpânit:alergau, săreau, lătrau, dădeau necontenit din cozi, cu speranţa că-i vom luaacasă.
Dincolo de zid
Apoi, povestea a căpătat alte nuanţe când am păşit dincolo de zidurile debeton. Din cele peste o sută de cuşti, majoritatea adăpostind mai mulţi câini,răsunau zgomote năucitoare. Unii plângeau de disperare, alţii lătrau,certându-ne parcă pentru chinul lor. Aproape toţi se comportau ca şi cum ar fiştiut exact ce se întâmplă: când vine un om în vizită, cel mai norocos dintreei va fi salvat. Maidanezii se urcau cu lăbuţele pe gard şi zbierau după noi săne oprim la ei. Eram singura lor şansă să scape din cuştile înghesuite, unde seformase o podea de urină şi materii fecale, de unde câinii erau nevoiţi să îşiculeagă mâncarea, şi aşa puţină.
„Întoarcerea în Epoca de Piatră"
Adăposturile din Bucureşti găzduiesc aproximativ 4.000 de câini comunitari,potrivit reprezentanţilor Asociaţiei FNPA. Organizaţiile care luptă pentrudrepturile animelelor propun alte modalităţi de diminuare a comunităţii canineşi nu sunt de acord cu eutanasierea necuvântătoarelor: ,,Parlamentul a votat la23 noiembrie 2011 întoarcerea României în Epoca de Piatră, prin legiferareauciderii în masă a câinilor fără stăpân - cea mai ineficientă metodă aplicatăvreodată în lume", au susţinut reprezentanţii organizaţiilor.
Padocurile din Capitală întruchipează o intenţie bună a ONG-urilor de profil,însă, fără ajutorul autorităţilor şi al iubitorilor de necuvântătoare,refugiile se transformă în lagăre ale deznădejdii.

Sursa: http://www.adevarul.ro/

Problema cainilor maidanezi din Timisoara va fi discutata intr-o noua dezbatere publica.

2011-11-10T07:30:00.001-08:00

Viceprimarul Adrian Orza vrea sa rezolve o data pentru totdeauna problema cainilor care isi fac veacul pe strazile Timisoarei si care de multe ori ii musca pe cei care trec pe strada. El cere o dezbatere publica in acest sens si a rostit chiar si cuvantul “eutanasiere”.
Primaria Timisoara nu mai doreste sa cheltuie fel de fel de facturi pentru cainii vagabonzi din Timisoara si propune ca timisorenii sa isi spuna cuvantul in privinta patrupedelor.
“Am cerut domnului Vasile Ciupa, seful Directiei de Mediu din Primaria Timisoara, sa organizam o dezbatere serioasa despre cainii vagabonzi. Nu vreau sa spun cum trebuie sa facem noi, dar in America se ia cainele de pe strada si daca nu vine nimeni sa il revendice sau sa il adopte, dupa 7 zile il eutanasiaza. Nu spun ca e bine asa, dar trebuie sa gasim o solutie, fara tipete, fara certuri. Trebuie sa existe o regula”, este de parere Adrian Orza.
Viceprimarul nu a putut sa spuna exact cat cheltuie Primaria pentru cainii comunitari, insa a declarat ca “sunt o gramada de tarife, sunt vreo 50 de tarife”
Sursa: http://www.opiniatimisoarei.ro

Sterilizarea, solutia adoptata de Parlamentul European pentru cainii comunitari

2011-11-04T11:59:00.000-07:00

Parlamentul European (PE) a adoptat prin votul majoritatii Declaratia scrisanr. 26 privind gestionarea cainilor comunitari, in Uniunea Europeana, avandu-ica initiatori pe Daciana Sarbu, Adina Valean, Elisabeth Jeggle (Germania), RaulRomeva i Rueda (Spania), Janusz Wojciechowski (Polonia), se arata intr-uncomunicat al Federatiei Nationale pentru Protectia Animalelor (FNPA).

Masurile adoptate de PE sunt cele de control asupra respectarii de catrestatele membre a principiului art. 13 din Tratatul de la Lisabona prin careanimalele sunt recunoscute ca “fiinte simtitoare”, sterilizarea, identificarea,inregistrarea, promovarea responsabilitatii detinatorilor fata de animalulpropriu si implementarea unei legislatii la nivel european impotriva cruzimiifata de animale.

Pe parcursul ultimilor 10 ani, la nivelul Parlamentului European au fostlansate trei declaratii scrise ce priveau situatia cainilor comunitari, insa nuau obtinut votul majoritatii pentru ca parte din europarlamentari erau deparere ca astfel de interventii legislative nu stau in competenta ParlamentuluiEuropean, ci a statelor membre, situatia cainilor comunitari fiind o situatiaparticulara a unora dintre acestea

„Cruzimile asupra animalelor ce au zguduit lumea internationala, coruptiaautoritatilor ce nu sanctioneaza in niciun fel actele de cruzime fata deanimale, coruptia autoritatilor ce declara cheltuirea (fictiva) unor sumeexorbitante pentru gestionarea cainilor comunitari, perpetuarea unor masuriextreme care nu au facut decat sa mentina cainii in strada, lipsa uneistrategii civilizate, eficiente, precum si vointa cetatenilor europeni audeterminat Parlamentul European sa ia atitudine”, a declarat pentru GreenReport Carmen Arsene, vicepresedinte FNPA.

Deciziile luate de Parlamentul European in privinta cainilorcomunitari

- masuri de control asupra respectarii de catre statele membre aprincipiului art. 13 din Tratatul de la Lisabona prin care animalele suntrecunoscute ca “fiinte simtitoare”

- masuri legislative privind gestionarea cainilor comunitari prinsterilizare, identificare, inregistrare, promovarea responsabilitatiidetinatorilor fata de animalul propriu

- implementarea unei legislatii la nivel european impotriva cruzimii fata deanimale.

Dintre cei 33 europarlamentari romani un numar de cinci NU au semnatdeclaratia: Elena Basescu, Monica Macovei, Theodor Stolojan, Csaba Sogor,Laszlo Tokes.

„Daca autoritatea statala romana are interesul sa prolifereze la nesfarsitsituatia cainilor comunitari, ignorand faptul ca eutanasia in masa aplicatatimp de 10 ani nu a dat rezultate, Parlamentul European decide ca aceastaproblema sa intre in competentele Comisiei europene trasand astfel liniaobligatorie ce trebuie urmata de catre Romania.Adoptarea acestei declaratiieste un pas extrem de important marcand inceputul sfarsitului unei situatiidramatice ce treneaza de doua decenii”, a mai spus Carmen Arsene.

Sursa:http://www.green-report.ro

Convenţia Europeană pentru Protecţia Animalelor de Companie

2011-11-04T10:49:00.000-07:00

Preambul

Statele membre ale ConsiliuluiEuropei, semnatare ale prezentei convenţii,

Considerând că scopul Consiliului Europei este de a realiza o cooperaremai strânsă între membrii săi,

Recunoscând că omul are o obligaţie morală de a respecta toatecreaturile vii şi păstrând legăturile speciale existente între om şi animalelede companie,

Considerând că animalele de companie sunt foarte importante datorităcontribuţiei lor la calitatea vieţii şi, prin urmare, reprezintă o valoarepentru societate,

Având în vedere dificultăţile care decurg din marea varietate a animalelorcare sunt deţinute de către om,

Având în vedere riscurile inerente determinate de suprapopularea cu animalepentru igiena, sănătatea şi securitatea omului şi a altor animale,

Având în vedere că deţinerea specimenelor din fauna sălbatică, în calitatede animale de companie, nu ar trebui să fie încurajată,

Conştiente de diferitele condiţii care guvernează achiziţionarea, deţinerea,creşterea în scop comercial sau necomercial, cesiunea ori comerţul cu animalede companie,

Conştiente de faptul că condiţiile de deţinere a animalelor decompanie nu permit întotdeauna promovarea sănătăţii şi bunăstării acestora,

Conştiente că atitudinile în privinţa animalelor de companie variazăconsiderabil datorită uneori unei lipse de cunoştinţe sau de conştiinţă,

Considerând că o atitudine şi o practică sunt nu numai un obiectiv dedorit, dar, de asemenea, şi realist,

Au căzut de acord asupra următoarelor:

Capitolul I - Dispoziţii generale

Art. 1 - Definiţii

(1) În termenii prezentei convenţiiînţelegem prin animal de companie orice animal deţinut sau destinat a fideţinut de către om, în special pe lângă casă, pentru agrement sau companie.

(2) Înţelegem prin comerţ cuanimale de companie ansamblul de tranzacţii practicate în mod regulat, încantităţi substanţiale şi în scopuri lucrative, care implică transferulproprietăţii acestor animale.

(3) Înţelegem prin creşterea şiîngrijirea animalelor de companie cu titlu comercial creşterea şiîngrijirea practicate în special în scop comercial şi în număr mare.

(4) Înţelegem prin refugiu pentruanimale o unitate cu scop nelucrativ, în care animalele de companie pot fideţinute în număr considerabil. În cazul în care legislaţia naţională şi/saumăsuri administrative o permit, o astfel de unitate poate primi animale fărăstăpân.

(5) Înţelegem prin animal fărăstăpân orice animal de companie care, fie nu are adăpost, fie se găseşte înafara proprietăţii stăpânului său sau a deţinătorului său şi care nu este subcontrolul ori supravegherea directă a nici unui proprietar sau deţinător.

(6) Înţelegem prin autoritatecompetentă autoritatea desemnată de către statul membru al ConsiliuluiEuropei.

Art. 2 - Domeniu de aplicare şipunere în practică

(1) Fiecare parte se angajează să iamăsurile necesare punerii în aplicare a dispoziţiilor acestei convenţii în ceeace priveşte:

a) animalele de companie deţinute decătre o persoană fizică sau juridică, pe orice proprietate, în orice unitate şicare sunt destinate comercializării sau creşterii şi deţinerii în scopcomercial a acestora, precum şi cele aflate în orice refugiu pentru animale;

b) dacă este cazul, animalele fărăstăpân.

(2) Nici o dispoziţie a acesteiconvenţii nu poate afecta punerea în practică a celorlalte prevederi legate deprotecţia animalelor sau de apărarea speciilor sălbatice pe cale de dispariţie.

(3) Nici o dispoziţie a prezenteiconvenţii nu afectează posibilitatea părţilor de a adopta reguli foarte strictepentru asigurarea protecţiei animalelor de companie sau aplicării în continuarea dispoziţiilor pentru alte categorii de animale care nu sunt în mod exprescitate în prezenta convenţie.

Capitolul II - Principii caretrebuie respectate de către deţinătorii de animale de companie

Art. 3 - Principii de bază pentrubunăstarea animalelor

(1) Nimeni nu trebuie să cauzezeinutil durere, suferinţe fizice sau psihice unui animal de companie.

(2) Nimeni nu trebuie să abandonezeun animal de companie.

Art. 4 - Deţinerea

(1) Orice persoană care deţine unanimal de companie sau care are grijă de un animal de companie trebuie să fieresponsabil de sănătatea şi bunăstarea acestuia.

(2) Orice persoană care deţine unanimal de companie sau care se ocupă de acesta trebuie să-i asigure toatecondiţiile, îngrijirile şi atenţia, ţinând cont de nevoile etologice, înfuncţie de specie şi rasă, şi în special trebuie:

a) să îi asigure, în cantitatesuficientă, hrană şi apă;

b) să îi asigure posibilitatea demişcare;

c) să ia măsurile necesare pentru anu lăsa animalele să devină libere.

(3) Un animal nu poate fi deţinut caanimal de companie dacă:

a) condiţiile enumerate în alin. (2)nu sunt îndeplinite; sau

b) condiţiile sunt îndeplinite, daranimalul nu se poate adapta în captivitate.

Art. 5 - Reproducţia

Orice persoană care selecţionează unanimal de companie pentru reproducţie trebuie să ia în considerarecaracteristicile anatomice, fiziologice şi comportamentale care ar puteacompromite sănătatea şi bunăstarea descendenţilor sau a femelei.

Art. 6 - Limita de vârstă pentruachiziţionare

Nici un animal de companie nu poatesă fie vândut persoanelor sub 16 ani fără consimţământul expres al părinţilorlor sau al altor persoane care exercită responsabilităţi parentale.

Art. 7 - Dresajul

Nici un animal de companie nutrebuie să fie dresat prin metode care ar putea prejudicia sănătatea saubunăstarea animalului şi în special nu trebuie forţat să îşi depăşeascăcapacitatea naturală sau forţa sa naturală ori utilizând mijloace artificialecare provoacă răni sau dureri inutile. De asemenea, se interzice utilizareamijloacelor artificiale de dresaj care provoacă răni sau dureri inutile,suferinţe ori teamă.

Art. 8 - Comercializarea, creştereaîn scop comercial, refugiile pentru animale

(1) Orice persoană care, la momentulintrării în vigoare a prezentei convenţii, comercializează sau creşte oriadăposteşte în scopuri comerciale sau care administrează un refugiu pentruanimale trebuie să facă o declaraţie autorităţii competente într-un intervalstabilit de fiecare parte. Orice persoană care are intenţia să se ocupe de unadintre activităţile enumerate anterior trebuie să facă o declaraţie autorităţiicompetente.

(2) În această declaraţie trebuie săse menţioneze:

a) speciile animalelor de companiecare sunt sau vor fi implicate;

b) persoana responsabilă şicunoştinţele sale;

c) descrierea instalaţiilor şiechipamentelor care sunt sau vor fi utilizate.

(3) Activităţile menţionate anteriornu pot fi exercitate decât:

a) dacă persoana responsabilă posedăcunoştinţele şi aptitudinile necesare exercitării acestei activităţi, având fieo pregătire corespunzătoare, fie o experienţă suficientă cu animalele decompanie; şi

b) dacă instalaţiile şiechipamentele utilizate pentru activitate satisfac cerinţele menţionate în art.4.

(4) Pe baza declaraţiilor făcuteconform dispoziţiilor alin. (1), autoritatea competentă trebuie să stabileascădacă condiţiile menţionate în alin. (3) sunt îndeplinite sau nu. În cazul încare nu sunt îndeplinite într-o manieră corespunzătoare, autoritatea competentăva recomanda măsuri şi, dacă aceasta este considerată necesară pentru protecţiaanimalelor, se poate dispune chiar interdicţia comercializării sau continuareaactivităţii.

(5) Autoritatea competentă trebuie,în conformitate cu legislaţia naţională, să controleze dacă condiţiilemenţionate mai sus sunt îndeplinite sau nu.

Art. 9 - Publicitate, spectacole,expoziţii, competiţii şi manifestări similare

(1) Animalele de companie nu pot fiutilizate pentru publicitate, spectacole, expoziţii, competiţii sau manifestărisimilare, decât:

a) dacă organizatorul creeazăcondiţiile necesare pentru ca aceste animale să fie tratate conform exigenţelorprevăzute la art. 4 alin. (2), şi

b) dacă sănătatea şi bunăstarea lornu sunt puse în pericol.

(2) Unui animal de companie nutrebuie să i se administreze nici un tratament, nici o substanţă, nu trebuie săfie supus nici unui procedeu, în scopul creşterii sau diminuării niveluluinatural al performanţelor sale:

a) în cursul competiţiilor; sau

b) cu alte ocazii,

dacă acestea ar constitui un riscpentru sănătatea şi bunăstarea animalului.

Art. 10 - Intervenţii chirurgicale

(1) Intervenţiile chirurgicaledestinate modificării aspectului unui animal de companie sau altor scopurinecurative trebuie să fie interzise şi, în special:

a) codotomia;

b) cuparea urechilor;

c) secţionarea corzilor vocale;

d) ablaţia ghearelor şi dinţilor.

(2) Excepţii de la acesteinterdicţii nu pot fi autorizate decât:

a) dacă medicul veterinar considerăo intervenţie curativă necesară fie din motive de medicină veterinară, fie îninteresul unui animal deosebit;

b) pentru a împiedica reproducţia.

(3) a) Intervenţiile în cursulcărora animalul va suferi sau riscă să sufere dureri considerabile nu trebuiesă fie efectuate decât sub anestezie şi de către un medic veterinar sau subcontrolul său.

b) Intervenţiile care nu necesităanestezie pot fi efectuate de către o persoană competentă, în conformitate culegislaţia naţională.

Art. 11 - Sacrificarea

(1) Numai medicul veterinar sau oaltă persoană competentă poate să procedeze la sacrificarea unui animal decompanie, excepţie făcând cazurile de urgenţă când trebuie să se pună capătsuferinţelor unui animal şi când ajutorul unui medic veterinar sau al alteipersoane competente nu poate fi obţinut rapid sau alte cazuri de urgenţăprevăzute de legislaţia naţională. Orice sacrificare trebuie să se facă cuminimum de suferinţă fizică şi psihică, ţinând cont de circumstanţe.

Metoda aleasă, exceptată în caz deurgenţă, trebuie:

a) fie să provoace o pierdereimediată a conştienţei, urmată de moarte;

b) fie să înceapă prin realizareaunei anestezii generale profunde, urmată de un procedeu care va cauza moarteacu certitudine.

Persoana responsabilă cusacrificarea trebuie să se asigure că animalul este mort înainte să serealizeze jupuirea.

(2) Următoarele metode desacrificare trebuie să fie interzise:

a) înecul şi alte metode de asfixie,dacă ele nu produc efectele menţionate în alin. (1) lit. b);

b) utilizarea otrăvurilor saudrogurilor ale căror dozaj şi aplicare nu pot fi controlate în maniera de aobţine efectele menţionate în alin. (1);

c) electrocutarea, mai ales dacă eanu este precedată de pierderea imediată a conştienţei.

Capitolul III - Măsuri suplimentarereferitoare la animale fără stăpân

Art. 12 - Reducerea numărului deanimale fără stăpân

Atunci când o parte estimează cănumărul de animale fără stăpân constituie pentru ea o problemă, ea trebuie săia măsurile legislative şi/sau administrative necesare pentru reducereanumărului acestora prin metode care nu cauzează dureri, suferinţe sau temerievitabile.

a) Astfel de măsuri trebuie săîndeplinească următoarele condiţii:

(i) în cazul în care astfel deanimale trebuie să fie capturate, aceasta trebuie să se facă astfel încât săproducă minimum de suferinţe fizice şi psihice animalelor, în funcţie de naturaanimalului;

(ii) în cazul în care animalelecapturate sunt adăpostite sau sacrificate, aceasta trebuie să se facă înconformitate cu principiile prezentei convenţii.

b) Părţile sunt obligate sărespecte:

(i) identificarea permanentă acâinilor şi pisicilor prin mijloace corespunzătoare care să nu producă decâtdureri, suferinţe sau temeri uşoare ori temporare, cum ar fi tatuarea însoţităde înregistrarea numărului, precum şi de numele şi adresele proprietarilor;

(ii) reducerea reproducţieineplanificate a câinilor şi pisicilor şi încurajarea sterilizării acestora;

(iii) încurajarea persoanelor careau găsit un câine sau o pisică fără stăpân să semnaleze acest lucru autorităţiicompetente. 287

Art. 13 - Excepţii privindcapturarea, deţinerea şi sacrificarea

Excepţiile la principiile stabiliteîn prezenta convenţie, referitoare la capturarea, deţinerea şi sacrificareaanimalelor fără stăpân, nu pot fi admise decât dacă acestea sunt inevitabile,în cadrul programelor guvernamentale de control al bolilor.

Capitolul IV - Informare şi educare

Art. 14 - Programe de informare şieducare

Părţile se angajează să încurajezedezvoltarea programelor de informare şi de educare pentru a promova, în rândulorganizaţiilor şi indivizilor implicaţi în: deţinerea, creşterea, dresajul,comerţul şi adăpostirea animalelor de companie, conştientizarea şi cunoaştereadispoziţiilor şi principiilor prezentei convenţii. În aceste programe atenţiatrebuie să se îndrepte în special asupra următoarelor subiecte:

a) dresajul animalelor de companieîn scop comercial sau pentru competiţii, care trebuie să se efectueze de cătrepersoane având cunoştinţele şi competenţele corespunzătoare;

b) necesitatea de a descuraja:

(i) încredinţarea animalelor decompanie persoanelor până la vârsta de 16 ani fără consimţământul expres alpărinţilor sau al altor persoane care deţin responsabilităţi parentale;

(ii) acordarea animalelor decompanie ca premii, recompense sau prime;

(iii) înmulţirea neplanificată aanimalelor de companie;

c) eventualele consecinţe negativepentru sănătatea şi bunăstarea animalelor sălbatice, în cazul achiziţionăriisau introducerii lor ca animale de companie;

d) riscurile care decurg dinachiziţionarea iresponsabilă a animalelor de companie, care conduce lacreşterea numărului animalelor nedorite şi abandonate.

Capitolul V - Consultărimultilaterale

Art. 15 - Consultări multilaterale

(1) Părţile procedează, într-uninterval de 5 ani de la intrarea în vigoare a prezentei convenţii şi la fiecare5 ani şi de fiecare dată când majoritatea reprezentanţilor părţilor o cer, laconsultări multilaterale în cadrul Consiliului Europei în vederea examinăriiaplicării prezentei convenţii şi a oportunităţii revizuirii sale sau aextinderii aplicării oricăreia dintre dispoziţiile sale. Aceste consultări voravea loc în cursul reuniunilor convocate de către secretarul general alConsiliului Europei.

(2) Orice parte are dreptul sădesemneze un reprezentant care să participe la aceste consultări. Orice statmembru al Consiliului Europei care nu este parte a prezentei convenţii aredreptul de a fi reprezentat la aceste consultări de un observator.

(3) După fiecare consultare, părţilesupun Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei un raport asupraconsultării şi funcţionării prezentei convenţii, incluzând, dacă acesteaconsideră necesar, propuneri vizând amendarea art. 15–23 din prezentaconvenţie.

(4) Sub rezerva dispoziţiilorprezentei convenţii, părţile stabilesc regulile de procedură pentrudesfăşurarea consultărilor.

Capitolul VI - Amendamente

Art. 16 - Amendamente

(1) Orice amendament la art. 1–14,propus de una dintre părţi sau de Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei,este comunicat secretarului general al Consiliului Europei şi transmis prinintermediul său statelor membre ale Consiliului Europei, fiecărei părţi şifiecărui stat invitat să adere la prezenta convenţie conform dispoziţiilor art.19.

(2) Orice amendament propus conformdispoziţiilor alin. (1) este examinat, în minimum două luni de la transmitereasa de către secretarul general al Consiliului Europei, în cadrul uneiconsultări multilaterale în care acest amendament poate fi adoptat cu omajoritate de două treimi din numărul părţilor. Textul adoptat este comunicatpărţilor.

(3) La expirarea unei perioade de 12luni după adoptarea sa în urma consultărilor multilaterale, orice amendamentintră în vigoare, în afară de cazul în care una dintre părţi a exprimatobiecţii la acesta.

Capitolul VII - Dispoziţii finale

Art. 17 - Semnarea, ratificarea,acceptarea, aprobarea

Prezenta convenţie este deschisă semnăriide către statele membre ale Consiliului Europei. Ea va fi supusă ratificării,acceptării sau aprobării. Instrumentele de ratificare, acceptare sau aprobarevor fi depuse la secretarul general al Consiliului Europei.

Art. 18 - Intrarea în vigoare

(1) Prezenta convenţie va intra învigoare în prima zi a lunii care urmează unei perioade de 6 luni după data lacare patru state membre ale Consiliului Europei şi-au exprimat consimţământulde a fi părţi ale acesteia conform dispoziţiilor art. 17.

(2) Pentru orice stat membru alConsiliului Europei, care îşi va exprima ulterior consimţământul de a fi partela prezenta convenţie, ea va intra în vigoare în prima zi a lunii care urmeazăexpirării unei perioade de 6 luni după data depunerii instrumentului de ratificare,de acceptare sau de aprobare.

Art. 19 - Aderarea statelor nemembre

(1) După intrarea în vigoare aprezentei convenţii, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei va puteainvita orice stat nemembru al Consiliului Europei să adere la aceasta, printr-odecizie luată de majoritatea prevăzută la art. 20 lit. d) din statutulConsiliului Europei şi de unanimitatea reprezentanţilor statelor contractanteavând drept de reprezentare în Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei.

(2) Pentru orice stat în curs deaderare prezenta convenţie va intra în vigoare în prima zi care urmeazăexpirării unei perioade de 6 luni după data de depunere a instrumentului deaderare la secretarul general al Consiliului Europei.

Art. 20 - Clauză teritorială

(1) Orice stat poate, în momentulsemnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, deacceptare, de aprobare sau de aderare, să precizeze teritoriul sau teritoriileîn care se va aplica prezenta convenţie.

(2) Orice parte poate, în oricemoment ulterior, printr-o declaraţie adresată secretarului general alConsiliului Europei să extindă aplicarea prezentei convenţii la orice altteritoriu desemnat în declaraţie. Convenţia va intra în vigoare cu referire laacest teritoriu în prima zi din luna care urmează expirării unei perioade de 6luni după data primirii declaraţiei de către secretarul general al ConsiliuluiEuropei.

(3) Orice declaraţie făcută învirtutea alin. (1) şi (2) va putea fi retrasă, în ceea ce priveşte oriceteritoriu desemnat în această declaraţie, prin notificare adresată secretaruluigeneral al Consiliului Europei. Retragerea va intra în vigoare în prima zi dinluna care urmează expirării unei perioade de 6 luni după data recepţionăriinotificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

Art. 21 - Rezerve

(1) Orice stat poate, în momentulsemnării sau în momentul depunerii instrumentului său de ratificare, acceptare,aprobare sau aderare, să formuleze una sau mai multe rezerve cu referire laart. 6 şi la art. 10 alin. (1) lit. a). Nici o altă rezervă nu poate fiprezentată.

(2) Orice parte care a formulat orezervă în virtutea alin. (1) o poate retrage în totalitate sau parţialînaintând o notificare secretarului general al Consiliului Europei. Retragereava intra în vigoare la data recepţionării notificării de către secretarulgeneral al Consiliului Europei.

(3) Partea care a formulat o rezervăîn cadrul unei dispoziţii a prezentei convenţii nu poate cere aplicarea acesteidispoziţii de către o altă parte; totodată, ea poate, dacă rezerva esteparţială sau condiţionată, să ceară aplicarea acestei dispoziţii în măsura încare ea însăşi a acceptat-o.

Art. 22 - Denunţarea

(1) Orice parte poate, în oricemoment, să denunţe prezenta convenţie adresând o notificare secretaruluigeneral al Consiliului Europei.

(2) Denunţarea va intra în vigoareîn prima zi din luna care urmează expirării unei perioade de 6 luni după datarecepţionării notificării de către secretarul general al Consiliului Europei.

Art. 23 - Notificări

Secretarul general al ConsiliuluiEuropei va notifica statelor membre ale Consiliului şi oricărui stat ce aaderat la prezenta convenţie sau a fost invitat să o facă:

a) fiecare semnătură;

b) depunerea tuturor instrumentelorde ratificare, acceptare, aprobare sau aderare;

c) fiecare dată de intrare învigoare a prezentei convenţii în conformitate cu art. 18, 19, 20;

d) orice alt act, notificare saucomunicare având legătură cu prezenta convenţie.

Drept care, subsemnaţii, fiindautorizaţi în acest scop, am semnat prezenta convenţie.

Întocmită la Strasbourg la 13noiembrie 1987, în limbile franceză şi engleză, ambele texte fiind egalautentice, într-un singur exemplar care va fi depus în arhivele ConsiliuluiEuropei. Secretarul general al Consiliului Europei va transmite o copiecertificată fiecărui stat membru al Consiliului Europei şi fiecărui statinvitat să adere la prezenta convenţie.

Doar 8% din populatia urbana este de acord cu eutanasia cainilor

2011-11-02T12:09:00.000-07:00

Un studiu publicat anul trecut deFundaţia britanică Dogs Trust relevă faptul că 9 din 10 locuitori ai mediuluiurban din România ar dori ca autorităţile să folosească metode umane înrezolvarea problemei câinilor fără stăpân.

Un procent impresionant de 93%sprijină conceptul adăposturilor pentru animale şi 87% sunt de acord cuiniţiativele de castrare, care reprezintă o abordare umană pe termen lungpentru reducerea problemei câinilor fară stăpân.

Deşi poate dezamăgitor pentru PrefectulBucureştiului, Mihai Atănăsoaei, care a înaintat recent Parlamentuluicontroversatul proiect de lege 912, doar 8% din populaţia urbană este de acordcu eutanasia.

Studiul a fost realizat de MercuryResearch în prima jumătate a lunii aprilie 2010, în consecinţă, rezultatelesale nu au fost influenţate de proiectul de lege menţionat. Studiul a utilizatun eşantion reprezentativ pentru populaţia adultă din zonele urbane, de 605respondenţi din Transilvania, Banat, Crişana, Maramureş, Oltenia, Muntenia,Dobrogea, Moldova şi Bucureşti.

Raportul măsoară percepţiarezidenţilor din zonele urbane privind câinii fără stăpân, disponibilitatea lorde a sprijini şi de a contribui la soluţionarea acestei probleme şi atitudinealor faţă de diferitele metode de rezolvare a problemei.

Rezultatele subliniază nevoiastringentă de a adresa această problemă:

65% dintre românii din mediul urban consideră că aspectul câinilor fără stăpân este cea mai stringentă problemă în cartierul unde locuiesc.
Opt din zece carteiere bucureştene adăpostesc o populaţie constantă de câini fără stăpân.
Peste 90% din cei intervievaţi consideră Primăria şi Consiliul Local ca fiind responsabile pentru administrarea acestei probleme.

Peste jumătate din respondenţideclară că ar dona un Euro pentru o iniţiativă umană. Personele din Bucureştişi Moldova sunt mai puţin doritoare să contribuie la o astfel de iniţiativă,cel mai probabil pentru că populaţia din aceste zone consideră că soluţionareaproblemei este de competenţa autorităţilor locale, care nu îşi fac treaba.

Locuitorii din nordul României, undeexistă mai puţini câini fără stăpân, au declarat că nu le este absolut delocfrică de aceştia, în timp ce 41% din cei care locuiesc în regiunile sudice,unde populaţia canină este numeroasă, au declarat că le este „foarte frică” decâinii fără stăpân.

Deşi atitudinile prinvind câinii parsă despartă populaţia României, rezultatele arată că o mare parte a româniloreste sensibilă la soarta acestora. Astfel, peste jumătate dintre participanţiila studiu afirmă că ajută câinii fără stăpân într-o anumită măsură, fiehrănindu-i sau adăpostindu-i ocazional, fie transportându-i la veterinar sauimplicându-se în găsirea unui stăpân. Un procent destul de semnificativ este şial acelora care se declară nederanjaţi de maidanezi.

Sursa: http://proanima.wordpress.com/

Flashmob pentru sterilizarea cainilor in Piata Unirii din Timisoara

2011-10-29T09:21:00.000-07:00

Timisoreni au iesit azi in Piata Unirii din Timisoara, unde au organizat un nou flashmob pentru animalele lor preferate.Oamenii, de toate varstele, s-au adunat sa spuna “DA!” sterilizarii si “NU!” eutanasierii.

Flashmobul a fost organizat de Asociatia Pethope. Participantii si-au lipit buzele cu banda adeziva pentru ca mesajele lor sa fie luate in serios.

Foto: Adriana Cadariu

PROTESTE IN TOATA TARA IMPOTRIVA UCIDERII CAINILOR!

2011-10-28T12:13:00.000-07:00

Ora	29 octombrie · 00:00 - 23:30

Locaţie	Romania

Creat de	Mihnea Columbeanu, Asociatia PetHope, Nicoleta Adriana

Pentru	Romani pentru animale

Mai multe informații	Intreaga tara se pregateste de protest. Fii pe faza pentru a afla cand va avea loc protestul in orasul tau. Alege viata! FLASHMOBURI 1. Flashmob in BACAU - pagina unde vei afla toate detaliile: http://www.facebook.com/event.php?eid=310887268926537 ... 2. FlashMob in RM. VALCEA - accesati pagina de mai jos pentru informatii: http://www.facebook.com/event.php?eid=252812741436328 3. Flashmob in CONSTANTA - Sambata, 29 octombrie, ora 13:00 FLASH MOB ANTI-EUTHANASIE in fata primariei! - http://www.facebook.com/event.php?eid=284315368258438 4. Flashmob in TIMISOARA - sambata 29 octombrie, 2011 - ora 14 - piata Unirii - http://www.facebook.com/event.php?eid=175315765890342&mid=5146 5. Flashmob in CLUJ Sambata 29.10.2011, ora 13.00 Piata Unirii - http://www.facebook.com/event.php?eid=187554117991136&fb_source=message 6. Flashmob in IASI - sambata 29.10.2011, ora 16.00 la Statuia Independentei - http://www.facebook.com/event.php?eid=170011416423911 7. Flashmob in BUCURESTI - sambata 29.10.2011, ora 15, pe peluza Teatrului National Bucuresti - http://www.facebook.com/event.php?eid=156711337758738&context=create 8. Flashmob in BOTOSANI - sambata 29.10.2011 , ora 14.00 in fata Prefecturii 9. Flashmob in SIBIU - sambata 29.10.2011, ora 16.00 in Piata Mare 10. Astept date pentru Craiova. Va rog sa veniti la flashmob-uri. In doar cateva minute putem salva si viata copiilor si viata cateilor! Luptam cu totii pentru o cauza comuna - sa nu mai fie catei pe strada! Intr-un mod eficient, civilizat, uman si anume prin singurele metode recunoscute de Organizatia Mondiala a Sanatatii si impuse de Uniunea Europeana prin declaratia nr. 26. Impreuna putem schimba Romania!

Ce se intampla cu animalele care raman fara stapan?

2011-10-27T04:17:00.000-07:00

Te-ai intrebat vreodata ce se intampla cu animalele care raman fara stapan? Din pacate, acestea nu ajung direct de pe strada la alti stapani ce sunt dispusi sa le ofere iubire.

In urmatoarele randuri vei afla prin ce situatii trec animalele alungate care nu au parte de un sfarsit fericit.

Ai motive sa fii nelinistit

Cruntul adevar este ca majoritatea acestor animalute sufera de foame, iar unele chiar mor din aceasta cauza. Unele ajung la hingheri, insa sfarsitul este de cele mai multe ori acelasi. O alta modalitate in care aceste animale ne parasesc este ajungand victime ale diferitor accidente de masini.

Majoritatea oamenilor se lasa cuprinsi de tristete cand vad un animal al strazii ce hoinareste parca fara tinta, insa putini constientizeaza ca pot face diferite lucruri pentru a evita astfel de situatii. Asa cum oferim un covrig cald unui om fara acoperis deasupra capului, putem ajuta si un animal fara adapost. Fa un gest mic si schimba intreaga viata a unui animal.

Cu toate ca multi oameni sunt tentati sa asemene situatia animalelor fara stapan cu cea a oamenilor fara adapost, cele doua lucruri sunt cu totul diferite. Omul a fost inzestrat cu ratiunea de a lua cele mai bune decizii pentru el insusi. Astfel, de cele mai multe ori situatia in care se afla i se datoreaza. Animalele insa depind de un stapan pentru a avea un acoperis deasupra capului. Din pacate insa, majoritatea ajung la moarte, deoarece numarul lor creste din ce in ce mai mult. Cu toate astea, majoritatea oamenilor se spala pe maini de orice responsabilitate si aleg sa priveasca in directia opusa.

Pas cu pas, oamenii au devenit atat de preocupati de propria bunastare, incat au uitat sa acorde atentie mediului sau altor fiinte ce ar avea nevoie de ajutor. Exista insa un numar restrans de oameni, unii putand fi numiti chiar activisti, care organizeaza diverse proteste menite sa ajute atat mediul, cat si celelalte vietati.

De ce exista un numar atat de mare de animale fara stapan?

Daca te-ai intrebat ce poti sa faci pentru a ameliora aceasta situatie, raspunsul este simplu: Asuma-ti resonsabilitatea si sterilizeaza-ti animalul de companie! Nu conteaza daca ai caini sau pisici, daca eviti sa iei in considerare acest factor, vei fi direct responsabil pentru inmultirea animalelor si, in final, pentru moartea lor. Un animal de companie naste mai mult de o data pe an, iar stapanii nu au cum sa pastreze toti puii. Acesti pui vor avea doar de suferit, se vor lupta pentru hrana, vor deveni agresivi, iar, in final, vor fi eutanasiati.

Cu toate acestea, nu te grabi sa cumperi un animal de companie crezand ca faci un bine sau pentru a-l face cadou. Inainte de a face o semenea achizitie, trebuie sa fii complet informat. Achizitionarea unui animal de companie implica anumite responsabilitati. Un animal de companie necesita o anumita investitie financiara la cumparare, dar si o serie de cheltuieli lunare si anuale. De asemenea, cresterea unui animal de companie necesita o atitudine responsabila privind sanatatea si nevoile acestuia.

Atitudine cu bani putini!

Se poate observa o incercare de a rezolva aceasta problema in adaposturile pentru animale. Aceste locuri special amenajate strang animalele fara staman , le sterilizeaza si le hraneste, cautandu-le o familie in tot acest timp. Cu toate acestea, capacitatea acestor adaposturi este limitata. Luand un animal al strazii acasa, vei ajuta si tu la remedierea acestor probleme. Ofera-i unui animal iubire si te vei simti implinit, stiind ca ai ajutat o cauza. Nu te lasa intimidat daca inceputul are o serie de coborasuri si da-i animalului timp de adaptare. In scurt timp intre voi se va forma o relatie de invidiat si te vei intreba cum ai putut trai fara el. Va fi o decizie pe care nu o vei regreta!

Sursa: http://www.mayra.ro

No Dog Left Behind - Operation Baghdad Pups

2011-10-10T10:31:00.000-07:00

Drepturile animalelor vs. cruzimea faţă de câini

2011-10-01T07:59:00.000-07:00

deRemus Cernea

Încep cu o distincţie relevantă şinecesară unei discuţii despre drepturile animalelor şi tratamentul la care artrebui acestea supuse, distincţie făcută de filosoful american Tom Regan.Dintr-o discuţie principială vom înţelege de ce, într-o situaţie particulară,precum cea care priveşte uciderea câinilor comunitari, soluţia propusă de uniipoliticieni de a ucide câinii comunitari este contrară unei etici raţionale şicivilizate, şi proprie, mai degrabă, unei mentalităţi iresponsabile şibarbare.

Agenţii moralisunt acei indivizi care, graţie capacităţilor lor complexe, precum capacitateade a decide pe baza unor principii morale, sunt capabili să facă alegeri eticeconform cu moralitatea pe care şi-o asumă. Această calitate de a lua deciziietice îi face pe agenţii morali, cum este şi firesc, responsabili din punct devedere etic pentru actele lor realizate în libertate şi nu ca produs al uneicoerciţii sau suspendări temporare a judecăţii. Prin agenţi morali trebuie săînţelegem fiinţele umane adulte şi normale.

În acelaşi timp, pacienţii moralisunt fiinţele care nu au capacitatea de a formula principii etice după care săîşi ghideze comportamentul. Astfel că actele lor nu pot intra în acelaşiregistru de responsabilitate pe care o au agenţii morali. Pacienţii moralisunt în afara responsabilităţii etice, sunt amorali. Ei ar putea comitefapte care să ni se pară „bune” sau „rele”, dar nu pot fi traşi la răspunderepentru acestea. Nou-născuţii, copii mici, persoanele cu dizabilităţi mintale,persoanele aflate în comă sau moarte clinică sunt indivizii umani consideraţipacienţi morali.

Acelaşi statut de pacienţi morali îl auînsă şi animalele. Animalele sunt înzestrate cusensibilitate, aşadar au experienţa plăcerii şi a durerii. Indivizii careaparţin multor specii sunt conştienţi de sine, posedă o inteligenţă şi o voinţăremarcabile şi dezvoltă relaţii complexe cu semenii lor, cu alte animale sau cuoamenii. Suferinţa unui animal şi puterea lui de înţelegere nu trebuie ignorateiar empatia nostră trebuie să se întindă şi asupra lor, nu doar asupraoamenilor.

Important pentru discuţia de faţă estecă există consecinţe asupra pacienţilor morali de pe urma acţiunilor agenţilormorali. Pacienţii morali pot suferi, pot fi afectaţi de deciziile agenţilormorali. În acelaşi timp, aşa cum faţă de pacienţii morali umani ne comportăm cugrijă şi îi considerăm fiinţe care se bucură de drepturi, respect şi demnitate,la fel, trebuie să acordăm drepturi, respect şi demnitate şi pacienţilor moralidin lumea animală.

În sprijinul acestei abordări eticesunt argumente care vin nu doar dinspre iubitorii de animale care dezvoltărelaţii afective complexe cu prietenii lor non-umani, dar şi dinspre studiileştiinţifice din ultimele decenii care arată nivelul deosebit al inteligenţeiuluitoare a unora dintre speciile de animale, inclusiv a celor cu careinteracţionăm foarte des, precum animalele de casă. Diferenţa dintre HomoSapiens şi speciile de animale set doar una de grad, nu de esenţă. Avem încomun cu animalele foarte mult din simţămintele şi nevoile noastre şi chiar dingândurile noastre. Am dus la un nivel mai înalt de complexitate gândirea,tehnologia şi organizarea societăţii, dar asta nu ne dă nici un drept de adistruge şi de a acţiona cu cruzime faţă de lumea animală.

În cazul câinilor comunitari din oraşesunt două mari probleme la care trebuie formulat un răspuns: cum anume seelimină riscul ca aceştia să atace oameni şi cum este gestionată proliferarealor pe străzi în cadrul unei viziuni etice responsabile şi civilizate.

La aceste două probleme, există osoluţie raţională şi etică: sterizilizarea acestora în cadrul unei strategiieficiente (spre exemplu, sterilizarea trebuie făcută în cercuri concentrice dela periferie spre centrul unui oraş), stimularea adopţiilor acestora, limitareaabandonării puilor de câini pe stradă, responsabilizarea asociaţiilor de blocîn legătură cu câinii din proximitate, identificarea haitelor posibil agresiveşi periculoase pentru oameni şi destructurarea lor prin preluarea acelor câiniîn adăposturi sau de către persoane interesate să îi adopte, un managementresponsabil al adăposturilor. Pentru obţinerea unui succes, administraţialocală trebuie să lucreze într-o strânsă colaborare cu ong-urile specializateşi cu cetăţenii. Acest parteneriat este o premisă necesară a succesului.

Câinii comunitari au o viaţă între 3 şi5 ani pe stradă… aşadar într-un oriziont de timp rezonabil, în perioada unuimandat de primar de 4 ani, se pot obţine rezultate importante pentru rezolvareaacestei probleme, dacă există voinţă şi pricepere politică. De remarcatadaptarea uimitoare a câinilor la mediul urban… În Bucureşti am văzut nu o datăcâini traversând pe la semafor şi mergând cu tramvaiul, ba chiar şi cu metroul!Ar trebui făcut chiar un documetar pe tema asta de către un post precum AnimalPlanet…

Iată însă că autorităţile din Româniavizează o altă „soluţie” şi anume cea a uciderii câinilor comunitari.Responsabilitatea e înlocuită de barbarie, raţiunea de bâtă, sensibilitatea decruzime. …

Situaţie disperată la Casa Câinelui: peste 400 de animale rămân fără mâncare

2011-09-02T12:21:00.000-07:00

Reprezentanţii Asociaţiei Casa Câinelui din Timişoara fac un apel către timişorenii să îi ajute cu hrană pentru câini. Proviziile se află pe terminate, iar în acest moment mai au doar 12 saci cu mâncare.

Casa Câinelui este una dintre cele mai vechi asociaţii de protecţia animalelor din România şi este cea mai mare din vest-ul ţării. În pensiunea din cartierul Mehala sunt aproximativ 400 de câini, adunaţi de pe stradă sau abandonaţi de stăpâni. Dacă până acum problema cu hrana a fost rezolvată din donaţii, lucrurile tind să devină dramatice pentru câini. Cele trei tone de hrană primite din Germania s-au epuizat, iar acum au mai rămas doar 12 saci cu mâncare pentru câini.

Reprezentanţii Asociaţiei Casa Câinelui au lansat un apel pe Internet către timişorenii iubitori de animale să îi ajute. „Avem nevoie de aproximativ 140 de kilograme de mâncare pe zi. Hrana din Germania s-a epuizat, pentru că am împărţit şi noi pe unde mai era nevoie. Mai primim pâne şi diferite resturi de mâncare de la centre comerciale, dar nu este suficient. Facem un apel către timişoreni, cetăţenii urbei noastre, să ne ajute. Nu avem nevoie de bani, ci de alimente pentru câini”, a declarat Romulus Sale, preşedintele Asociaţiei Casa Câinelui din Timişoara.

Cei care vor să îi ajute câinii pot duce hrana la sediul Asociaţiei Casa Câinelui, de pe strada strada Heine nr. 4,care se află pe drumul spre Săcălaz, la circa 1,5 kilometri de Timişoara.
Sursa: http://m.adevarul.ro/

© Maria Daines/Paul Killington - 'Abandoned in Romania'

2011-02-26T04:45:00.000-08:00

'Abandonati in Romania'

Abandonati intr-un oras din Romania

Si peste tot in jur miros de moarte

Nu se ofera mila in Romania

Tu vei fi norocos sa primesti ce-a mai ramas

Sintem multi, sintem putini cei care sintem iubiti

Sintem ignorati, raniti, suntem pierduti

Nu exista nimic si nimeni pentru noi

dind din coada ne bucuram inca, pentru ca noi sintem increzatori

Sunt doar un caine pe strazile Romaniei

Am fost nefericit de-atitea ori pina acum

Resemnat astept in umbra durerea

Lovitura de ranga sau arma mortala.

Am vazut raul, am vazut lucruri pe care tu n-ar trebui sa le vezi vreodata

Oamenii sint liberi sa ne produca suferinta

Noi asteptam si speram, si slabi

Nu sintem doriti pe nici o strada din Romania

Sunt doar un caine pe strazile Romaniei

Am fost nefericit de-atitea ori pina acum

Resemnat astept in umbra durerea

Lovitura de ranga sau arma mortala.

De ce nu-ti pasa de mine?

nu vezi, eu nu pot sa-ti fac rau,

Romania, te rog asculta-mi ruga

Noi suntem inimi pline de speranta libertatii….

Suntem niste bieti caini pe strazile Romaniei

Am fost nefericiti de-atitea ori pina acum

Resemnati asteptam in umbra durerea

Lovitura de ranga sau arma mortala.

In spatele fiecarei carti postale din Romania

Suntem noi, cei franti, damnati, cei morti

Nealinati, nedoriti, uitati

Romania, de ce lasi sa se intimple asta?

'Abandoned in Romania'

Abandoned in a city in Romania

And all around the smell of death...

Pity isn't offered in Romania

You'll be lucky if you get what's left

We are many, we are few who are loved....

We are shunned, we are hurt, we are lost

There is nothing and no one for us

Yet we still wag our tails for we trust

I'm just a dog on the streets of Romania

I've been kicked around so many times before

I hide in the shadows for pain to come

The beat of a stick or the killing gun

I've seen evil, I've seen things you should never see...

There are people who will hurt us for free

We are waiting and hoping, and weak

We're not wanted on any Romanian street

I'm just a dog on the streets of Romania

I've been kicked around so many times before

I hide in the shadows for pain to come

The beat of a stick or the killing gun

Why do you not care for me?

I can't hurt you don't you see?

Romania, please hear my plea

We are hearts full of hope to be free...

We're just the dogs on the streets of Romania

We've been kicked around so many times before

We hide in the shadows for pain to come

The beat of a stick or the killing gun

We're the broken the damned and the dead

Behind every postcard you send

Untended, unwanted, untamed

Romania where is your shame?

Reclamarea unui abuz fata de animale

2011-01-28T11:45:00.000-08:00

In mare, pasii sunt cam acestia:
-Daca vedeti ca cineva face rau unui animal (il abandoneaza intr-o statie, il bate, il tine intr-un lant de 40 cm, il omoara, etc, etc), gasiti un martor, doi si incercati sa retineti faptasul pe loc.
-Chemati politia la fata locului (sunand la 112 sau mergand la cea mai apropiata circa de politie), ca sa ia datele faptasului, ale martorului si ale reclamantului, date pe le trece in procesul verbal. Toti trebuie sa semneze procesul verbal iar reclamantul trebuie sa primeasca o copie a procesului verbal din partea politistului, pe loc.
-Faceti o plangere scrisa (nu orala!!!) la Directia Sanitar Veterinara din localitate (in Bucuresti, DSV-ul se afla in curtea Spitalului Ilioara, sector 3, metrou Nicolae Grigorescu), pe care o lasati la secretariat si la care primiti un numar de inregistrare. (Nu plecati de acolo fara a primi numarul de inregistrare!!!) In 30 de zile lucratoare trebuie sa primiti raspunsul scris la ea. Aceeasi plangere o lasati si circa de politia cea mai apropiata si luati numar de inregistrare.

Observatii:
-Daca nu puteti retine faptasul pana vine, incercati sa obtineti date despre el: cum arata, unde sta (il puteti urmari)
-E foarte important sa aveti macar un martor. Rugati-i pe cei din jur sa fie martori pe parcursul anchetei
-Mergeti cu legea in mana la cel mai apropiat sediu de politie si cereti in numele ei sa vina un agent la fata locului. Daca politistii nu vor sa vina pe criteriul ca “noi ne ocupam de oameni, nu de animale”, aratati-le pasajul din lege care specifica ca de implementarea ei raspund obligatoriu politia in colaborare cu D.S.V.-ul. Cei mai multi politisti nu au auzit inca de acesta lege.
-Cereti neaparat un proces verbal. Riscati ca fara el (e dovada scrisa) politistul “sa piarda pe undeva datele faptasului” considerand, tocmai, ca fapta lui nu este grava (doar daca ar fi facut rau unui om). S-au intamplat cazuri
-Ancheta propriu-zisa se face de catre D.S.V. impreuna cu politia
-E bine sa stiti continutul legii chiar dumneavoastra si sa faceti referire in plangere chiar la articolele unde s-ar incadra cazul.( Nici cei de la Directia Sanitar Veterinara nu stiu uneori legea. Desi a aparut in 2004, au fost cazuri cand medicii de la DSV nu stiau de ea, actinand inca in numele Hotararii de guvern 1247/2003
-Atasati legea la plangerea scrisa si subliniati pe ea, unde s-ar incadra fapta
-Daca nu o puteti obtine din Monitorul Oficial, de pe net sau de pe site-ul nostru, Asoc “Cutu,cutu” va poate pune la dispozitie aceasta lege. E bine sa aveti in casa legea.
-In Bucuresti, DSV are sediul in curte cu spitalul Ilioara, sector 3
-Daca aveti cazul unor animale schingiuite (carora li s-a scos un ochi, li s-a rupt o labuta, etc), mergeti la doctor cu acesta ca sa fie investigat si sa primiti o dovada constatatoare din partea acestuia.
-Daca aveti un cadavru de animal presupus otravit, trebuie sa il duceti imediat la examinare medicala, de unde primiti un certificat medical unde se specifica de catre medic cauza decesului.
-Nu depuneti originalele documentelor (de ex, dupa expertiza medicala) ci atasati copii ale acestora.
-Amenzile pe care le pot primi cei care fac rau animalelor sunt uriase, unele dintre ele. Mai nou, se face si inchisoare intre 1-3 ani. De ex, gratie acestei proceduri, a fost amendat un rrom care, cand se imbata, arunca cu pisica in poarta.
-Nu lasati faptele josnice nepedepsite.

Sursa: www.cutu-cutu.ro

The two wolves

2010-11-05T12:56:00.000-07:00

Dezbatere: Au animalele sentimente?

2010-09-14T09:18:00.000-07:00

http://www.cardigan-corgis.com/

In cea mai vestita opera zoologica a sa, Historia Animalium, Aristotel vorbea despre asemanarile dintre emotiile pe care le incearca si le exprima animalele si cele pe care le simt si le manifesta oamenii ca despre ceva firesc. Asta se intampla in urma 2.300 ani.

Apoi, intre om si restul regnului animal pare ca s-a deschis o prapastie. Multa vreme, ideologia crestina nu a admis faptul ca oamenii, fii ai Creatorului, inzestrati cu un suflet nemuritor, puteau fi asemanati animalelor, simple creaturi fara suflet, fara ratiune si fara sentimente..

Nu putem vorbi despre trairile animalelor fara a pomeni numele lui Darwin. Eu a facut cadou omenirii celebra teorie a selectiei naturale si a supravietuirii celui mai bine adaptat. Teorie revolutionara, contestata vehement la vremea ei, ca si astazi, aceasta are pe cat de multi adepti, pe atat de multi adversari. Potrivit lui Darwin, omul reprezinta un produs al evolutiei si nu o creatie divina. Impactul acestei teorii a fost coplesitor.

Darwin era absolut convins ca exista o „continuitate“ intre speciile regnului animal in privinta capacitatilor emotionale, cu alte cuvinte ca exista o dezvoltare treptata a facultatilor mentale, de la speciile animale primitive, lipsite de inteligenta si emotii, pana la specia cea mai inteligenta si mai inalt emotionala – omul. Este vorba deci nu despre o prapastie, ci de un lung sir de trepte, ducand, ascendent, catre om.

De la Darwin si pana astazi, oamenii (specialisti sau nu) sunt impartiti in doua tabere: cei care cred ca animalele au emotii si sentimente comparabile cu ale noastre si cei care refuza sa creada asa ceva.

Numerosi cercetatori considera ca animalele sunt capabile sa incerce emotii – si nu numai emotii primare, precum teama, ci si emotii mai complexe, de pilda dragostea sau mahnirea. Ei afirma ca intre creierul omului si creierul altor animale exista numeroase similitudini – structurale si fiziologice –, indeajuns de multe pentru a ne duce cu gandul la similitudini de ordin psihologic. De pilda, sediul principal al emotiilor este sistemul limbic, o zona a creierului care exista la toate mamiferele. Acest sistem este o componenta straveche a creierului nostru.

Ceea ce au in plus mamiferele mai evoluate este un neocortex foarte dezvoltat, fapt ce explica de ce exprimarea emotiilor in cazul lor este mai vizibila si mai accesibila intelegerii noastre. Cercetatori care au petrecut mult timp studiind elefantii vorbesc despre profunzimea emotionala a acestor animale, despre surprinzatoarea intelegere a fenomenului mortii si despre durerea pe care par sa o incerce la pierderea unui membru al grupului.

Asadar, asemanarile exista in suficienta masura pentru a ne da de gandit. Dar de ce pe unii nu ii intereseaza problema? Poate ca simt, cumva, ca daca ar admite ca animalele au sentimente ar trebui sa le trateze altfel decat pana acum. Daca ne gandim la modul in care sunt tratate acestea in anumite laboratoare de cercetare sau in anumite crescatorii, nu e de mirare ca oamenii implicati in asemenea experiente prefera sa creada ca animalele nu au sentimente. Oricum, s-a castigat ceva: mediul stiintific se preocupa de acest aspect al vietii animalelor, iar ideea existentei emotiilor animale nu mai este o erezie absurda, ci un domeniu de cercetare pe cat de interesant, pe atat de respectabil. Oamenii par pregatiti sa accepte faptul ca animalele sunt fiinte sensibile, ca au inteligenta, constiinta, limbaj si mai ales emotii. Desigur, capacitatea de a incerca diverse emotii este variabila de la o specie la alta si trebuie analizata in contextul caracteristicilor speciei, dar ar fi o simplificare grosolana sa consideram ca, la animale, comportamentele insemna doar instincte si reflexe conditionate.

Daca acceptam ideea ca animalele au emotii, urmatoarea intrebare ar fi: sunt ele constiente de acestea? Steven Budiansky, autorul unei carti intitulate Daca un leu ar putea vorbi, crede ca animalele sunt constiente de emotiile lor, dar sunt mai mult sau mai putin limitate in exprimarea acestora. Ca orice lucru insuficient cunoscut, preocuparea pentru emotiile animalelor este un drum plin de capcane. Daca oamenii de stiinta, in general, incearca sa se fereasca de speculatiile „antropomorfizante“, in schimb, simplii iubitori de animale au tendinta de a proiecta asupra acestora propriile trairi, de a le atribui ganduri si sentimente pe care animalele nu le au si de a astepta de la animale ceva ce acestea nu pot oferi. Pisicile si cainii ajung sa fie priviti ca niste mici umanoizi cu blana, in loc de a fi intelese si acceptate asa cum sunt. Dorintele oamenilor sar peste bariera fireasca a diferentei dintre specii, asa incat, uneori, proprietarii de animale ajung sa se simta frustrati cand pisicile sau cainii nu-si exprima sentimentele mai „omeneste“. Absurd. Nici n-ar avea cum.

FACTS

- Pentru a-si nuanta teoria, celebrul biolog Charles Darwin a publicat in 1872 Exprimarea emotiilor la om si animale, lucrare in care afirma ca diversele manifestari ale emotiilor la speciile animale actuale au aparut ca rezultat al aceleiasi selectii naturale, gasind, din acest punct de vedere, asemanari uimitoare intre om si alte mamifere. Nu intamplator, multi specialisti il considera pe Darwin initiatorul psihologiei animale.

- Nu e nevoie sa fii Aristotel sau Darwin ca sa simti si sa intelegi emotiile animalelor. Orice om adult, chiar daca nu a avut, nu are si nici nu intentioneaza sa-si ia un caine, intelege in buna masura emotiile si limbajul cainilor.

- Cainele este primul animal domesticit de om, acum circa 15.000 de ani, relatia cu acesta fiind veche si statornica, si poate nu intamplator este specia pe care o intelegem cel mai bine. Iar cainele, ca animal social, traind in grupuri, si-a dezvoltat o gama extinsa de semnale pentru a exprima ceea ce simte.

- Mai putini oameni cunosc si inteleg, de pilda, comportamentul pisicilor; pisica este un animal mai degraba solitar, a fost domesticita mai tarziu, deci relatia cu ea este de data mai recenta si, pesemne, trebuie sa mai convietuim cateva mii de ani ca sa ne cunoastem mai bine.

- Diverse probleme psihice sunt comune oamenilor si altor mamifere. Stresul posttraumatic se manifesta surprinzator de asemanator la oameni, cai, pisici, maimute si caini. Animalele pot suferi si ele de boli produse de stres, de pilda de ulcer sau de depresie, iar medicamentele antidepresive pot fi prescrise fie de doctorul veterinar, fie de medicul de familie.

Cum isi exprima animalele emotiile? In buna masura, ca si noi: prin glas si prin limbajul corpului, adica prin postùri, miscari, mimica, adesea diferite de la o specie la alta. Acelasi gest (miscarea cozii dintr-o parte in alta, sa zicem) inseamna altceva la pisica decat la caine. La cimpanzei, care nu numai ca sunt foarte expresivi, dar au fost si foarte bine studiati, specialistii identifica multe emotii interpretand vocalizarile, expresiile chipului, pozitia corpului, gesturile. Jane Goodall, care a studiat timp de patru decenii cimpanzeii in Africa, a deslusit la ei o multime de semnale exprimand furia, bucuria, curiozitatea, afectiunea, frica sau tristetea. Sursa: Evrika!

Ouale testoaselor sunt furate pentru a fi vandute

2010-09-07T11:21:00.000-07:00

se intampla in Costa Rica

Frumos si alb!

2010-09-02T12:23:00.001-07:00

Adapostul groazei la Ploiesti

2010-08-15T10:04:00.000-07:00

Daca exista un iad al patrupedelor, atunci cu siguranta e in adapostul de caini din Ploiesti, sustin cativa voluntari care au facut aici fotografii socante.Oamenii spun ca cele 600 de animalele sunt atat de infometate incat se sfasie si se mananca intre ele. Cat dureaza bataile, ingrijitorii nu misca un deget si lasa cateii raniti sa se stinga in chinuri.
Adapostul e aglomerat, recunosc angajatii primariei. Si spun ei ca e inevitabil ca uneori patrupedele se mai bat in tarcurile unde au fost puse dupa marime, rasa, si sex. Sunt insa bine ingrijite si acuzatiile pe care le aduc voluntarii n-ar avea niciun temei.
De situatia din adapostul de la Bucov au aflat si politistii; iubitorii de animale au depus o plangere in care le cer sa ia masuri impotriva celor vinovati de maltratarea cainilor. Sursa; http://www.ecomagazin.ro

In fieacare an sunt eutanasiati milioane de caini si pisici in adaposturile amenajate in fiecare oras.Nu mai cumparati animale, ADOPTATI . Sute de caini, de talii diferite, pui nazdravani sau adulti seriosi, cu par lung sau scurt, de culori diferite, mult mai frumosi si mai inteligenti decat un caine de rasa, asteapta in zadar un stapan. Aveti sute de optiuni. Nu le ignorati. Iubirea si fidelitatea unui caine metis este la fel cu a unui caine cu pedigree. Nu fiti snobi!

Un motanel deosebit

2010-07-29T07:54:00.000-07:00

Orasul celor care nu cuvanta

2010-07-27T08:10:00.000-07:00

Metropola este un mediu dur, in care, totusi, reusesc sa supravietuiasca surprinzator de multe animale. Adaptarea lor la jungla urbana are aspecte multiple: spectaculoase, amuzante, ingrijoratoare, adesea controversate, intotdeauna complexe.

Totusi, cu acea miraculoasa putere de adaptare pe care natura a pus-o in toate fapturile ei, numeroase animale izbutesc sa-si faca la oras o casa la fel de buna precum cea din salbaticie. Desigur, depinde mult de marimea orasului, de densitatea demografica, de marimea spatiilor verzi, de nivelul de poluare si de multi alti factori inca prea putin cunoscuti.

Pasarile sunt nemaipomenite. Nu numai randunele, vrabii si porumbei, ci si pescarusi, ciocanitori, cotofene si gaite, soimi, cucuvele si huhurezi, rate si lebede, berze, papagali si colibri traiesc si se inmultesc prin feluritele orase ale lumii, demonstrand o uimitoare putere de adaptare. Specii care, in natura, isi fac cuib pe stanci cuibaresc, la oras, pe cladiri inalte. Mormanele de gunoi sunt mana cereasca pentru pasarile consumatoare de resturi, care, in natura, aveau mult mai mult de alergat pentru a-si procura hrana.

Unele pasari se adapteaza asa de grozav, incat isi fac cuiburi in tot felul de locuri neasteptate si si le confectioneaza din materiale neobisnuite. La oras, e greu sa gasesti fire de par de cal, licheni si muschi ori lana de oi, motiv pentru care multe pasari s-au dat dupa vremuri si locuri. Au fost gasite cuiburi "avangardiste" care inglobeaza in constructie fire sintetice colorate, fasii de hartie igienica, sarme sau benzi de magnetofon.

Dar toate acestea nu inseamna ca viata la oras este usoara pentru pasari. O mare problema o reprezinta, de pilda, cladirile cu fatade de sticla. Orbite sau induse in eroare de ceea ce reflecta uriasele suprafete vitrate, zburatoarele se izbesc de geamuri -cu consecinte minore pentru ferestre, dar adesea fatale pentru pasari.

Un aspect aparte este prezenta zburatoarelor pe aeroporturi - pasarile sunt nedorite aici. La viteza cu care zboara un avion, ciocnirea cu ele sau aspirarea lor in motoare poate produce avarii grave, cu urmari dezastruoase. Cele mai periculoase sunt pasarile mari care zboara in stoluri. De aceea, aeroporturile au personal si instalatii specializate in urmarirea si indepartarea pasarilor.

Campionii traiului in orase, la categoria mamifere, sunt rozatoarele. De la sobolanii negri si cenusii -de mii de ani animale urbane- la veverite, care isi gasesc adapost chiar in centrul metropolei daca exista niscai copaci batrani, rozatoarele, colonizeaza masiv orasele lumii. Si liliecii sunt prezente destul de obisnuite in metropole. Mai degraba discreta in Europa, unde traiesc doar specii nocturne de mici dimensiuni, aparitia lor este de-a dreptul galagioasa in Asia si Australia, unde stoluri de lilieci mari, numiti vulpi zburatoare, falfaie si chiraie asurzitor ziua-n amiaza mare, invadand parcurile si gradinile.

In orase, pradatorii sunt mult mai frecventi, exista si multe alte amenintari directe, iar pesticidele folosite pentru combaterea diversilor daunatori reduc numarul de insecte- hrana puilor de pasari. Mortalitatea in randul acestora este mare, prin urmare specia n-a castigat nimic din colonizarea noului mediu in care vietuieste. Cercetarile ulterioare vor aduce amanunte. Vom sti atunci cine s-a adaptat cu adevarat si cine nu.

Asadar, relatia omului citadin cu animalele urbane e una complexa, chiar dificila. Paradigma lumii in schimbare este pe deplin ilustrata de acest nou "concubinaj". Iar pentru a putea fi gestionata eficient, schimbarea trebuie intai inteleasa. Un urias camp de cercetare, aproape virgin, se ofera savantilor, pentru studii viitoare.

Macar intr-o privinta cred ca vom fi cu totii de acord: cainii vagabonzi din orase sunt cu adevarat o problema. Daca de o epidemie de rabie am fost, pana acum, feriti, in schimb, medicii din Romania au constatat o crestere ingrijoratoare a numarului de cazuri de toxocaroza, o boala parazitara produsa de un limbric a carui gazda este in mod obisnuit cainele, dar care poate afecta si omul. Fecalele cainelui bolnav infesteaza solul cu oua de Toxocara canis, care pot ajunge in tubul digestiv al omului, transportate de mainile murdare. Evident, copiii sunt primele victime. Omul e o gazda anormala pentru acesti paraziti care, de aceea, nu evolueaza pana la forma adulta, ci raman in stadiul de larve. Acestea pot produce sindromul Larva migrans, o forma grava a toxocarozei, cu localizare viscerala sau oculara. Si nu e singura parazitoza transmisa de caini. Problema persista si tot noi va trebui sa-i gasim o rezolvare.

Rozatoarele or fi ele numeroase in orase, dar nici carnivorele nu sunt asa de rare precum s-ar crede. Jderi, dihori si nevastuici, vulpi si bursuci bantuie prin gradinile urbane ale Europei, iar ratonii sunt deja aparitii obisnuite in multe orase din SUA, unde oamenii ii incurajeaza sa intre in curtile lor, oferindu-le mancare. Fata intunecata a fenomenului: ratonii sunt purtatori ai unor paraziti, printre care Baylisascaris procyonis, un limbric care poate produce la om o parazitoza grava. Au fost semnalate chiar cateva cazuri mortale.Incet-incet, si carnivorele mari se urnesc catre oras. In America de Nord, ursii negri au ajuns sa intre cu tupeu in curtile oamenilor, carora municipalitatea le recomanda insistent sa-si cumpere tomberoane speciale ?anti-urs?, ca sa nu-i innadeasca pe mitosi la hrana. In orasul canadian Churchill, ursii polari apar cand si cand pe strazi, iar copiii sunt invatati la scoala cum sa evite intalnirile cu ei. Romania e lider european: ursii bruni care dau iama prin tomberoanele cartierului Racadau din Brasov arata limpede ce poate face orasul dintr-un animal. Ceea ce se intampla acolo e periculos si pentru oameni, si pentru ursi. Articol de pe http://evrika-ro.blogspot.com/

Catelusa Betty, salvata dintr-un canal

2010-07-09T12:49:00.001-07:00

Incidentul s-a petrecut joi seara, la intersecţia străzilor Cermena cu Torac. În timp ce-şi plimba câinele în spatele Cimitirului din Calea Buziaşului, un bărbat a constatat că animalul a dispărut într-un canal. „Trec zilnic pe aici. Nici nu am observat că hoţii de fier vechi au furat capacul de la canal.
Am lăsat-o pe Betty prin iarbă, iar dintr-odată a dispărut. Am simţit tensiunea din lesă şi i-am dat drumul, că altfel o sugrumam”, a povestit stăpânul dalmaţianului. El a sunat la numărul de urgenţă 112 şi a solicitat ajutor. La locul incidentului a sosit în scurt timp un echipaj de la Detaşamentul I al ISU Banat. Pompierii, împreună cu proprietarul, au coborât în căminul termic şi au linişit patrupedul.
Ajutat de militari, omul şi-a luat câinele în braţe şi a urcat pe scară, reuşind să o aducă pe Betty la suprafaţă. Căţeluşa a lătrat de bucurie, după care s-a apropiat fără frică de pompierul care a ajutat la salvarea sa. „O am pe Betty de 10 ani şi niciodată nu a avut probleme. Noroc că n-am căzut eu sau un alt trecător. Canalul este destul de adânc, aproximativ trei metri”, a spus proprietarul căţeluşei, care împreună cu pompierii a încercat să pună crengi în zona canalului, pentru a semnaliza provizoriu pericolul.
http://www.tion.ro

Cuprins de visare

2010-06-15T08:22:00.000-07:00

Creierul pisicii bate computerul

2010-06-06T11:54:00.000-07:00

Când se pune problema elaborării informaţiilor, pisica bate computerul cu 100 la 0. Pe baza acestei constatari, un grup de cercetători de la Universitatea Michigan(Statele Unite) încearcă să producă o nouă generaţie de microcipuri.
Felinele ar putea sta aşadar la baza computerelor viitorului. "Intenţia noastră este să construim un computer în acelaşi mod în care natura construieşte un creier, adică să utilizăm o paradigmă complet nouă pentru asamblarea circuitelor", a explicat Wei Lu, coordonatorul echipei de cercetători, într-un interviu acordat NBC.
Potrivit calculelor oamenilor de ştiinţă, creierul unei pisici este capabil de prestaţii de o sută de ori superioare celor ale super-computerului Dawn, care poate simula 1 miliard de neuroni. Ca atare, în prezent, cercetătorii îşi concentrează atenţia în direcţia dezvoltării aşa-numiţilor "memristori", adică nişte elemente ale circuitelor capabile să-şi "amintească" dacă au fost traversate de un curent electric. Prin unirea a două cipuri tradiţionale la un memristor se obţine un lucru foarte asemănător uniunii a doi neuroni şi o sinapsă, care dispune de memorie şi capacitate de învăţare.

Sursa: http://www.pisica.ro

O fotografie pe zi

2010-06-03T11:46:00.000-07:00

A uimit o comună întreagă

2010-06-02T10:14:00.000-07:00

Supărată pe o pisică, femeia a luat felina şi a aruncat-o în fântâna din propria curte.
Pentru că şi-a dat seama că a făcut un gest necugetat, femeia a intrat în fântănă ca să scoată pisica. S-a legat cu o sfoară de brâu şi a coborât în puţul adânc de şapte metri. A rămas înţepenită acolo şi a început să strige după ajutor. Ţipetele femeii au fost auzite de o vecină care a sunat la 112.
Stăpâna animalului, pe numele său Florica Stanciu, l-a aruncat în fântână deoarece a îndrăznit să mănânce un pui, care se plimba nestingherit prin curte. Imediat, şi-a dat seama de greşeala comisă. Aşa că a găsit o funie prin curte, s-a legat cu ea la brâu şi a coborât în puţul adânc de şapte metri. A rămas, însă, înţepenită acolo.
Până la sosirea echipelor de salvare, Florica Stanciu a fost scoasă din puţ de către finul său, care stă la numai câteva case distanţă.

Sursa: http://www.adevarul.ro/

Pisici la indigo

2010-05-19T10:00:00.000-07:00

http://hoschie.deviantart.com/art

Povestea cainelui care paseste

2010-05-14T09:42:00.000-07:00

Faith (Credinţă) este un câine neobişnuit din Oklahoma, cu o poveste care a înduioşat o naţiune întreagă. Născut fără cele două picioare din faţă, el a învăţat să meargă ca un om.. Faith este un metiş între un labrador şi un chow chow, salvat de la o moarte sigură de soldatul Reuben Stringfellow, pe când avea doar 17 ani. Din cauza handicapului, mama sa l-a abandonat la naştere. Reuben l-a găsit într-un cimitir de fiare vechi, i s-a făcut milă de el şi l-a luat acasă. Mama adolescentului, Jude, s-a ataşat imediat de mica creatură, pe care a dresat-o cu ajutorul untului de arahide să meargă în două picioare. Sursa: http://evrika-ro.blogspot.com/

Razboiul pentru viata focilor

2010-05-13T11:48:00.000-07:00

Pe data de 05 mai 2009, Parlamentul European a votat interzicerea importurilor de produse derivate din foca in Uniunea Europeana! Fondul International pentru Protectia Animalelor, considera aceasta decizie ca una din cele mai importante victorii din ultimii 40 de ani

În mod concret, a fost interzisa comercializarea cărnii, uleiului, organelor, grăsimii şi pielii acestor animale, care au fost folosite la produse precum genţi, fete de masă şi suprafeţe de învelit, pălării, cizme şi mănuşi folosite de motociclişti, schiori şi chiar boxeri., iar pe partea farmaceutica se puteau regăsi în suplimentele alimentare cu acizi graşi Omega 3.

Totuşi, s-a prevăzut şi o derogare în ceea ce priveşte Intuiţii şi comunităţile aborigene, aceasta referindu-se la produsele ce provin din vânătoarea tradiţionala şi absolut necesară subzistentei acestor populaţii, in afara oricǎror scopuri comerciale.

Aceasta este doar o batalie castigata, razboiul pentru dreptul la viata al focilor continua inca!

Prejudecati vis-a-vis de animale

2010-05-12T10:43:00.000-07:00

Prejudecati vis-a-vis de animale

1) Animalele cu handicap.

In statele civilizate, de pilda in Suedia, oamenii adopta caini care nu au o labuta, care nu au un ochi, pisici oarbe, caini in carucior si asa mai departe. La noi, daca un caine nu are un picior, nu are nici o sansa spre adoptie, desi este la fel de inteligent si afectuos ca ceilalti. Mai ales cei care au o curte spatioasa si un cutu in ea, ar trebui sa mai adopte unul cu probleme de acest gen.

2) Animalele batrane.

Un caz special l-ar putea constitui "animalele batrane". Din experienta noastra am tras urmatoarea concluzie: daca un caine are 8 ani, poate sa fie si de rasa ca nu il mai adopta nimeni. Este pacat. Este foarte trist sa vezi caini lupi pe strada, de zece ani, cu multa tristete in priviri, pe care nu ii vrea nimeni. Cainii batrani sunt cei mai afectuosi si cei mai cuminti dintre caini. Oamenii ii refuza sub pretextul: "vreau un pui ca sa il formez eu". Gresit. In general, poti "sa formezi" un pui daca esti dresor. Daca nu, cainele acela va creste ca orice alt caine. Cati dintre noi nu am crescut pui care fac pipi in casa, care strica obiectele din casa (rod mobila, incaltamintea, firele electrice) sau care, la varsta adulta, latra si bat ceilalti catei sau musca musafirii? O gramada! Asa arata... "un caine format" de noi. Ideea ca "un caine adult" este agresiv este gresita. Incercati sa luati un caine de pe strada cu botul alb si veti vedea cat de bland, cat de cunoscator este si cat de putin strica obiectele din casa! Nu veti vedea pipi, caci un animal adult face numai afara! Ce e de mirare si mai mult, e ca chiar persoanele in varsta isi iau pui, si nu dau nici o sansa cainilor si pisicilor in varsta, desi s-ar putea ca puiul sa ramana al nimanui peste un timp, cand bolile si batranetea vor invinge trupul acelor persoane.

3) Animalele de rasa comuna

Adoptati "maidanezi". In America moderna exista mentalitatea ca sa se adopte mai degraba animale de pe strada, decat din canise, mergandu-se pe ideea ca trebuie ajutate in primul rand animalele de pe strada (animalele deja existente), ca orasul trebuie sa fie curat si sigur pentru oameni si ca "animalele fara valoare chinologica", mai clar, cele de rasa comuna, au calitati exceptionale. Iata, de altfel, un citat dintr-un studiu al doamnei Bernadette Bresard din Franta, medic uman, medic veterinar, ziarist si etolog (specialist in comportamentul animalelor):

“Cainele maidanez este ADEVARATUL CAINE, cel mai inteligent si mai frumos care poate fi. Oamenii inteligenti n-ar trebui sa aiba decat maidanezi. Maidanezii sunt mai inteligenti, mai echilibrati, mai frumosi, mai solizi (rezistenti la toate bolile), mai recunoscatori daca ii veti adopta si mai linistiti pentru un apartament. Ei se multumesc cu ceea ce o sa le dati. Sunt foarte cuminti, atat de multumiti de a fi gasit, in sfarsit, o casa. ”

Sursa: http://www.cutu-cutu.ro

O veveriţă se luptă pentru a-şi apăra prietenul mort

2010-05-09T12:27:00.001-07:00

O veveriţă curajoasă s-a luptat cu mai multe ciori care doreau să mănânce corpul prietenului său mort.Cel mai probabil, veveriţa moartă a fost călcată de o maşină. Cu toate că animalul nu mai trăia, prietenul său nu a dorit să îl lase pradă grupului de ciori pofticioase.

Veveriţele sunt cunoscute pentru agresivitatea lor atunci când sunt ameninţate ele sau membrii familiei. Acum un an, o veveriţă s-a bătut cu un câine pentru a-şi salva puiul din colţii lui.

Sursa: http://www.ecomagazin.ro

Curiozitati despre pisici

2010-05-06T12:14:00.000-07:00

http://cadariu-adriana-art.blogspot.com/

1. 95% dintre proprietarii de pisici recunosc ca vorbesc cu ele.

2. Pisicile pot fi si ele, ca si oamenii, dreptace sau stangace.

3. Pisicile au patru randuri de mustati.

4. Sprintul pisicii poate atinge 49 km/h.

5. Pisicile isi folosesc mustatile pentru a-si da seama daca un loc este suficient de larg pentru ca ele sa se poata strecura in interiorul lui. Astfel, mustatile ii servesc ca un fel de antene ce o ajuta sa masoare largimea corecta a unui pasaj.

6. Rar o pisica miauna la o alta pisica, acest sunet fiind folosit pentru comunicarea cu oamenii.

7. Pisica nu transpira niciodata deoarece nu are glande sudoripare.

8. coloana vertebrala a pisicii contine aproximativ 60 de vertebre, in timp ce la om nu sunt decat 34 de vertebre.

9. Inima pisicii inregistreaza intre 110 si 140 de batai pe secunda, respectiv de doua ori mai multe decat inima umana.

10. Maxilarul pisicii nu se poate misca intr-o parte si-n alta.

11. Temperatura normala a corpului pisicii este de 38,6 grade Celsius.

12. Coada pisicii joaca un rol vital in pastrarea echilibrului si a reflexului de indreptare, care ii permite sa aterizeze intotdeauna in picioare, chiar si de la inaltimi foarte mari.

13. Limba pisicii este foarte aspra deoarece este acoperita de papile ca niste carligi indreptati inapoi, ce o ajuta sa-si apuce mai bine prada si sa o tina in gura.

14. Pisica se poate imperechea cand ajunge la varsta de 5 luni.

15. Pisicile adora sa-si auda numele si sa auda vocea stapanului cat mai des, asa ca este indicat sa li se vorbeasca.

16. Pisicile nu au o structura osoasa in jurul gatului si de aceea isi pot strecura corpul prin orice orificiu prin care ar intra cu capul.

17. Pisicile au o memorie foarte buna. Teste efectuate de Universitatea din Michigan au dus la concluzia ca memoria pisicilor se poate mentine pana la 16 ore, depasind din acest punct de vedere maimutele si urangutanii.

18. Pisicile pot vocaliza aproximativ 100 de sunete diferite, comparativ cu cainii, ale caror coarde vocale nu pot emite decat 10 sunete.

19. Pisicile au grupa sanguina AB, la fel ca si oamenii.

20. Pisicile au o a treia pleoapa, care este foarte rar vizibila. In cazul in care se vede, acest lucru poate fi semnul unei probleme de sanatate.

21. Majoritatea pisicilor albe cu ochi albastri sunt surde. Pisicile albe care au doar un singur ochi albastru sunt surde doar de urechea ce corespunde acestuia.

22. Abraham Lincoln era un mare iubitor de pisici. Cat timp a locuit la Casa Alba, el a avut 4 astfel de animale. Tabby, cum era numita una dintre ele, a fost prima pisica ce a calcat pragul Casei Albe.

23. Felinofobia reprezinta teama de pisici. Julius Caesar si Napoleon sufereau de aceasta boala si aproape lesinau de teama in prezenta unei pisici.

24. Pisicile fac parte din categoria felinelor. Ele s-au desprins de celelelte mamifere cel putin acum 40.000.000 de ani, ceea ce face din ele una dintre cele mai vechi familii de mamifere.

25. Egiptenii din antichitate credeau ca Bastet era mama tuturor pisicilor de pe pamant si ca pisicile erau animale sacre.

26. Urina de pisica straluceste in intuneric.

27. Pisicile dorm in medie 16 ore pe zi, mai mult decat orice alt mamifer.

28. Pisicile pot dona sange altor pisici.

29. Pisicile pasesc cu ambele labute stangi si apoi cu ambele drepte, indiferent daca merg sau alearga. Singurele animale care mai fac acest lucru sunt girafele si camilele.

30. Lasata intr-un mediu natural, o pisica poate avea intre trei si sapte pisoiasi la fiecare 4 luni. Acesta este motivul pentru care sterilizarea pisicilor este atat de importanta.

31. In Egiptul antic intreaga familie isi radea sprancenele ca semn de respect si de doliu in momentul in care le murea pisica.

32. A fost demonstrat faptul ca persoanele care au un animal de casa traiesc mai mult, sunt mai putin stresate si nu sunt atat de expuse atacurilor cerebrale.

33. S-a demonstrat stiintific faptul ca actiunea de a mangaia o pisica reduce presiunea arteriala.

34. Desi se crede ca pisicile nu disting culorile, s-a demonstrat faptul ca ele pot vedea albastrul, verdele si rosul.

35. Stomacul multor pisici nu este capabil sa digere laptele de vaca, atat laptele simplu, cat si produsele preparate din el producandu-le diaree.

36. Majoritatea pisicilor au 5 degete la labutele din fata, insa numai 4 la cele din spate.

37. Sterilizarea unei pisici ii poate prelungi viata cu 2 sau 3 ani.

38. Persoanele alergice la pisici au de fapt alergie la saliva acestora si la particulele de praf ce se aduna in blana lor. De aceea, daca pisicile sunt spalate in mod regulat, aceste persoane isi pot reduce in mod simtitor intoleranta.

39. Singurul animal domestic nementionat in Biblie este pisica.
Sursa: http://evrika-ro.blogspot.com/

Pisica: divinizata in Antichitate, arsa pe rug in Evul Mediu

2010-05-06T12:10:00.000-07:00

http://cadariu-adriana-art.blogspot.com/

In urma cu circa 5000 de ani, pisicile au fost acceptate ca si animale de casa in Egipt. Multe dintre rasele pe care le cunoastem astazi au evoluat din aceste pisici antice. Egiptenii obisnuiau sa foloseasca pisica la pescuit si la vanatul pasarilor, dar si pentru a distruge sobolanii si soarecii care infestau depozitele de cereale de-a lungul Nilului. Pisica a fost considerata a fi atat de valoroasa, incat egiptenii au protejat-o prin lege, si, in cele din urmaa aparut un cult al pisicii. Zeita pisica numita Bastet, cunoscuta si sub numele de Bast, Pasht, s.a., a devenit una dintre cele mai sacre dintre toate zeitatile venerate. Bastet era reprezentata cu un cap de pisica. Curand, toate pisicile au devenit sacre pentru egipteni, fiind foarte respectate si ingrijite.Dupa moartea unei pisici, corpul sau era mumificat si ingropat intr-un cimitir special. Un astfel de cimitir a fost gasit in secolul XIX si continea trupurile prezervate a peste 3000 de pisici.

Soarta pisicilor a suferit o modificare radicala in Europa in timpul Evului Mediu. Pisicile au devenit obiect al superstitiilor, fiind asociate cu raul. Se credea ca pisicile sunt investite cu puteri malefice, erau asociate cu vrajitoarele si, uneori, erau considerate a fi o intrupare a Diavoluli. Persoanele care detineau pisici erau suspectate de vrajitorie si erau condamnate la moarte, impreuna cu pisicile lor. Pisicile erau vanate, torturate si sacrificate. In zilele de sarbatori religioase, multe pisici erau, uneori, arse de vii, ca parte a celebrarii. Pisici vii erau zidite in interiorul zidurilor caselor sau ale altor cladiri, in credinta ca acest lucru le va aduce noroc.

Pe masura ce populatia de pisici se micsora, crestea numarul de sobolani puratori de diverse boli, factor ce a contribuit in mare masura la raspandirea ciumei si a altor boli epidemice in Europa.

Prin secolul XVII, pisicile au inceput sa isi recastige locul anterior, de companion al omului si de element de control al raspandireii rozatoarelor. Spre sfarsitul secolului XIX, expozitii de pisci au inceput sa aiba loc in Anglia si in SUA, si asociatii ale pisicilor au fost fondate.

Multe dintre superstitiile legate de pisic din Evul Mediu mai sunt pastrate, insa, si astazi, cea mai cunoascuta dintre ele fiind cea referitoare la pisica neagra, aducatoare de ghinion.

Sursa: http://evrika-ro.blogspot.com

Porunci pisicesti

2010-05-05T12:35:00.000-07:00

Si Mai-Marele Pisicilor a spus ...

1. Nu vei sari pe trastatura cand omul tau lucreaza la computer.

2. Nu vei desira chiar toata hartia de pe sulul din baie.

3. Nu te vei scarpina sus, pe frigider, ca sa imprastii blana peste tot.

4. Nu te vei aseza in dreptul ecranului televizorului, ca nu esti transparenta.

5. Nu vei sari pe abdomenul omului adormit, la ora 3 dimineata.

6. Nu vei reseta ceasul desteptator al oamenilor tai, topaind pe el.

7. Nu te vei baga in picioarele omului, chiar daca merge foarte incet.

8. Nu vei insista sa intri in baie, cand acolo e un musafir.

9. Nu vei sari pe colacul closetului, cand o persoana da sa se aseze.

10. Vei incerca sa mimezi ca-ti pare rau pentru ce ai facut, atunci cand esti certata.

Sursa: http://www.e-pets.ro/

Sondaj privind modificarea legislaţiei câinilor făra stăpân

2010-05-04T12:36:00.000-07:00

http://cadariu-adriana-art.blogspot.com/

Un studiu privind modificarea legii câinilor comunitari relevă faptul că peste 70% dintre bucureşteni vor eutanasierea câinilor bolnavi, 66% vor eliminarea celor agresivi, iar 63%ă nu sunt de acord cu amendare a persoanelor care hrănesc patrupedele fără stăpân, scrie Mediafax.

Potrivit studiului realizat de compania eResearch Corp asupra propunerii de proiectului privind modificarea legislaţiei câinilor făra stăpân, peste 75% dintre cei care susţin măsurile propuse de municipalitate au fost agresaţi de câinii comunitari.Cea mai dezaprobată măsură dintre cele propuse în proiectul de lege este eutanasierea câinilor fără stăpân neadoptaţi în termen de şapte zile, 67% dintre respondenţi respingând această măsură. Amendarea persoanelor care hrănesc câinii pe străzi nu constituie un deziderat al bucureştenilor intervievaţi, 63% dintre cei intervievaţi exprimându-şi dezacordul faţă de această măsură.Peste 90% din cei intervievaţi “percep într-un mod negativ” prestaţia municipalităţii referitoare la problema câinilor fără stăpân. Din cele 504 persoane intervievate, doar două au apreciat-o ca fiind bună, mai mult de jumătate (53%) dintre persoanele intervievate considerând că autorităţile au încasat fonduri alocate sterilizării câinilor fără stăpân, fără a demara însă acţiuni în acest sens.Potrivit studiului, doar 26% dintre respondenţi sunt de acord cu amendarea persoanelor care hrănesc câinii fără stăpân în spaţiul public, în timp ce doar 15% vor mutarea câinilor în alte zone.Colectarea datelor s-a făcut printr-un chestionar online, în perioada 28 - 30 aprilie, fiind intervievaţi 504 locuitori ai Capitalei cu vârste cuprinse între 18 şi 64 de ani, utilizatori ai Internetului.

Sursa: http://www.ecomagazin.ro

Eutanasierea cainilor comunitari

2010-04-29T10:25:00.000-07:00

Cainii maidanezi din adaposturile speciale din Bucuresti vor fi eutanasiati daca nu sunt adoptati in termen de sapte zile, conform unui proiect de lege prezentat marti de prefectul Mihai Cristian.
Prefectul Capitalei, Mihai Cristian Atanasoaei a inaintat o propunere de lege catre Parlament, care prevede eutanasierea cainilor fara stapan. Costurile pentru eutanasierea celor 40.000 de caini comunitari din Bucuresti se ridica la 105.000 euro. Din datele statistice transmise de Administratia pentru Supravegherea Cainilor fara Stapan (ASCS) Bucuresti rezulta ca pentru un caine intretinut in adaposturile publice se cheltuie aproximativ 300 de lei in fiecare luna.
Prefectul Capitalei a explicat ca prin acest proiect de lege “este incurajata adoptia cainilor fara stapan care va fi facuta cu responsabilitate si spirit civic". Astfel, conditiile in care maidanezii pot fi adoptati vor fi mai stricte. Daca o persoana vrea sa adopte mai mult de doi caini, trebuie sa faca dovada ca are un adapost si ca are venituri pentru a-i putea intretine, dar si acordul asociatiei de locatari. Daca o persoana adopta un caine si apoi il lasa din nou pe strada, sanctiunile vor fi de ordin financiar, cu amenzi cuprinse intre 2.000 si 5.000 de lei.
Organizatiile pentru protectia animalelor nu sunt de acord cu initiativa prefectului Capitalei, Mihai Atanasoaei, a spus presedintele Asociatiei Cutu-Cutu, Marcela Lungu, arttand ca si Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) considera ca eutanasierea nu este o solutie decat pe termen scurt.
"Ce vrea domnul prefect este aruncarea politicii privind animalele fara stapan in urma cu noua ani, cand a inceput un proces de eutanasiere care a durat pana in 2008. Nu s-a rezolvat nimic, au fost eutanasiati aproximativ 150.000 de caini, insa acum sunt, din nou, foarte multi", a declarat Marcela Lungu, pentru agentia MEDIAFAX.
Mi-ar placea sa stiu parerea voastra despre acest lucru. Pe mine m-a intristat. Cred ca poti fi gasite solutii mai putin inumane. Exista fundatii care construiesc adaposturi pentru caini, iar banii cu care ii intretin vin din donatii. Oricine poate face acest lucru. E o modalitate extraordinara in care poti avea grija de un catelus fara sa trebuiasca sa il iei acasa.
Daca puteti, opriti-va din drum, salvati un suflet care sigur fara voia lui a ajuns in strada.

Sursa: http://www.animale.ro/

Revin cu o noutate: Iubitorii de animale organizeaza miting de protest impotriva eutanasierii cainilor comunitari, vineri, 30 aprilie, incepand cu orele 11:00, in fata Prefecturii Bucuresti, situata in zona parcului Cismigiu.
Asadar, daca va declarati impotriva eutanasierii, alaturati-va si voi acestui miting de protest.

Sa intelegem pisica - Marcaje -Frecarea

2010-04-28T11:52:00.000-07:00

http://cadariu-adriana-art.blogspot.com/

Prietenia pisicii implica frecarea. Cand pisica isi freaca obrajii, ceafa, spatele si radacina cozii ea depune marcaje olfactive. Acestea sunt marcaje de familiarizare, de liniste.

Pisica adopta acest comportament doar fata de obiectele preferate din mediu: fata de celelalte pisici pe care le iubeste, fata de stapani, sau alte persoane sau obiecte pe care le accepta cu bucurie in universul ei social.

Aunci cand regasete un obiect pe care l-a marcat in prealabil, pisica traieste o senzatie de liniste, de fericire (iar noi ne simtim la randul nostru minunat ca niste obiecta ale atasamentului si iubirii :-).
Absenta acestor marcaje provoaca neliniste la pisica. Este ceea ce se intampla in cazul mutarii, a schimbarii mobilei, chiar a curateniei generale. Mediul necunoscut e inspaimantator pentru pisica dar de indata ce a realizat marcaje noi pisica isi regaseste echilibrul emotional.

Am sa revin si cu alte tipuri de marcaje si cu alte informatii despre pisici.

Posed 2 asa ca se presupune ca " ma pricep" :-)) desi intotdeauna mai avem multe de invatat...
Sursa: http://evrika-ro.blogspot.com/

Caini donatori de sange

2010-04-26T12:59:00.000-07:00

Un medic veterinar arădean caută câini donatori pentru asigurarea sângelui pentru operaţii. Pentru a stimula cât mai mulţi oameni să îşi ducă patrupedele la donat sânge, doctorul Glaser oferă recompense, la fel cum se îmtâmplă şi la Centrul de Transfuzie Sanguină pentru oameni.

“Şi câinii merită o şansă. Donaţi sânge!”. Sub această deviză, medicul veterinar Wilhelm Glaser doreşte să realizeze o bază de date în care să fie incluşi donatori constanţi de sânge pentru câini, scrie aradon.ro. “Şi la câini, ca şi la oameni, sângele salvează vieţi. În acest sens, m-am gândit să pornesc o campanie de donare de sânge pentru câini, deoarece s-a întâmplat ca, în timpul operaţiilor, să rămânem fără sânge”, a declarat medicul.

Patrupedele vor primi în schimb un set de analize gratuite şi o pungă de hrană potrivită rasei şi vârstei. Pentru a putea deveni donatori cu acte în regulă, câinii trebuie să aibă peste 20 de kilograme, altfel ar fi periculoasă recoltarea sângelui. În plus, trebuie să fie sănătos şi docil, deoarece operaţiunea de recoltare a sângelui durează aproximativ 15 minute.

Sursa foto: http://supravietuitor.files.wordpress.com/2009/08/1214153926hspbdys.jpg

Sursa: http://www.ecomagazin.ro

Animale si copii...

2010-04-23T22:53:00.000-07:00

Pisica neagra - fascinatie oculta

2010-04-23T10:08:00.000-07:00

http://celetreipuncte.files.wordpress.com

Multe persoane, iubitori de pisici sau nu, se feresc de pisicile negre (unele chiar executa "ritualul" celor trei pasi inapoi), chiar daca recunosc ca pisicile negre sunt o aparitie deosebita si sunt, totusi, pisici. De-alungul timpului, in unele regiuni ale lumii s-a impamantenit ideea ca o pisica neagra aduce ghinion; interesant este ca in altele, o pisica neagra aparuta in calea unei persoane este considerata un semn bun. Chiar daca este o simpla superstitie isi are si ea originile si povestea ei. O parte din superstitiile legate de pisicile negre este legata de faptul ca ele au fost asociate cu vrajitoarele si cu magia neagra. De asemenea culoarea neagra este considerata culoarea noptii si a lucrurilor malefice; in traditia crestina negrul este culoarea care se poarta la ceremoniile funerare, de aceea aparitia unei pisici negre in calea cuiva nu este considerata a fi un semn bun. Pe de alta parte, negrul este o culoare eleganta, sofisticata si misterioasa... Totul depinde de culturile diferite existente pe glob si de cat de tare o persoana crede sau nu in superstitii.

Date interesante despre piscile negre:

Regele Charles I avea o pisica neagra despre care credea ca ii poarta noroc, astfel ca acea pisica era pazita cu strasnicie zi si noapte. Coincidenta sau nu, a doua zi dupa ce pisica a murit, Regele a fost arestat si condamnat la moarte.

La inceputul mileniului se credea ca pisicile negre pazesc pescarii plecati in larg de furtuni sau de orice alte evenimete neprevazute, astfel incat sotiile pescarilor tineau pe langa casa cate o pisica neagra. Pisicile negre erau atat de dorite, ca de multe ori erau furate.

Sunt considerate ca animale ce poarta noroc pentru ca se spune ca o pisica are 9 vieti, iar cifra 9 este considerata o cifra care aduce bunastare si noroc.

Pisicile negre au devenit un simbol al sarbatorii de Hallowen deoarece se credea ca sufletele celor decedati se intorc pe pamant sub forma de animal, iar o pisica neagra parea cea mai verosimila varianta.

In 1233 Papa Gregory al IX-lea a proclamat pisicile negre ca fiind un semn al diavolului (!!!) si a exterminat o mare parte din ele, apoi a interzis cresterea lor – acest lucru a dus la inmultirea sobolanilor si a soarecilor si a jucat un rol major in declansarea Marii Epidemii de Ciuma.

Celtii credeau ca pisicile sunt reancarnarea persoanleor decedate si ca, daca omorau o pisica, chiar si accidental, isi aduceau asupra-le un ghinion foarte mare; de asemenea, daca din neatentie calcai o pisica pe coada, urma sa ai ghinion.

In 1718 William Montgomery spunea ca auzea in fiecare noapte in fata casei o multime de pisici negre care vorbeau limba oamenilor; dupa cateva nopti a omorat doua din ele si pe o a treia a ranit-o grav; a doua zi dimineata doua femei in varsta din sat au fost gasite moarte iar cea de-a treia avea urme de violenta pe corp fara a-si putea explica de unde aparusera. Brrrrrrrr...

Sursa: http://evrika-ro.blogspot.com/

Prima patiserie canină din România va fi lansată la Timişoara

2010-04-22T00:56:00.001-07:00

Prima patiserie dedicata special cainilor si-a inceput activitatea la Timisoara si se va lansa oficial duminica 25 aprilie, de la ora 14, la Pensiunea canina a dresorului Vali Chirita. Biscuiti 100% naturali, fara conservanti sau coloranti artificiali, conceputi pentru cei mai pretentiosi sau mofturosi catei. Astfel de bunatati sanatoase pot fi gasite doar la Patiseria Canina , fie ca sunt cumparate direct de la magazin sau comandate online din orice colt al tarii. Cu un nou laborator si punct de desfacere, Patiseria Canina anunta lansarea oficiala cu o degustare gratuită pentru căţei.

Pe langa selectia de biscuiti cu cinci arome, cateii se vor putea juca in aer liber, in iarba, pe un teren ingradit de peste 3.000 mp. "Pregatim fiecare sortiment de biscuiti gandindu-ne la sanatatea cateilor. Cel mai greu este sa luptam cu mentalitatea stapanilor, care atunci cand vor sa-si rasfete patrupedul, ii cumpara recompense pline de conservanti, care stau de luni de zile pe rafturile petshopurilor. La fel ca la oameni, si la catei exista mancare "junk", adica de o calitate indoielnica" spune Ana Maria Petritan, fondatoarea Patiseriei Canine.

Pe langa degustarea propriuzisa, gazda Vali Chirita va face o demonstratie de prezentare a cainilor in ring, apoi un antrenament de paza si aparare, si nu in cele din urma, va arata oaspetilor cum se pregateste un caine pentru agilitate.

Un motan sta la poza...

2010-04-19T08:40:00.000-07:00

O fotografie de care sa ne bucuram cu totii...

http://cadariu-adriana-art.blogspot.com/

Dosar penal pentru bestie!

2010-04-16T13:02:00.001-07:00

Inspectoratul Judeţean de Poliţie Sibiu a început cercetarea penală pe numele lui Alexandru Stupariu, bărbatul care în urmă cu o săptămână a bătut cu cruzime un câine pe lângă blocul în care acesta locuieşte. Potrivit martorilor, bărbatul se afla sub influenţa băuturilor alcoolice. A prins câinele în grădina din apropierea blocului şi l-a lovit de mai multe ori cu un ciocan în cap. Câinele a fost salvat de la moarte de vecinii bărbatului, care au reuşit să îl facă să înceteze bătaia. Cu răni ce i-au pus viaţa în pericol, câinele a fost dus de urgenţă la un cabinet medical. Potrivit raportului medicului veterinar, câinele a suferit un traumatism frontal, cu plaga deschisă şi leziune în os frontal, cu evidenţiere materie cerebrală. Pe româneşte, i-a crăpat capul până la creier. Deasemenea, din cauza bătăii, câinele şi-a pierdut şi ochiul drept.
„S-a luat legătura cu IPJ, ni s-a spus ca acest caz a fost preluat de ei fiindcă au avut o sesizare şi fac dosar penal. Noi putem doar să îi dăm o amendă mică. Acest caz intră sub incidenţa legii numărul 9/2008”, spune Ioan Penţia, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Sanitar Veterinare. Potrivit legii numărul 9, care modifică legea 205/2004, Alexandru Stupariu se face vinovat de maltratarea şi schingiuirea animalelor şi de provocarea de suferinţe fizice şi psihice prin orice mijloace. Fapta sa se sancţionează cu închisoare între 6 luni şi 3 ani sau amendă penală între 1000 şi 10000 de lei. Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu a înregistrat dosarul şi l-a trimis spre anchetare Inspectoratului Judeţean de Poliţie Sibiu. Vom reveni săptămâna viitoare cu amănunte legate de dosarul penal.
Sursa: http://www.brylu.ro/

Intre timp catelul a fost "eliberat" de la cabinelul veterinar . In viata dar sechelat, fara un ochi si tot in strada. Noroc ca mai sunt si oameni buni in cartier care au grija de soarta lui.

Bestie cu chip de om!

2010-04-15T11:24:00.000-07:00

Câinele din imagine a fost bătut crunt, de o bestie cu chip de om, în cartierul Cireşica din Sibiu. Băut şi fără nicio jenă, bărbatul a bătut câinele cu un ciocan. L-a lovit de peste 20 de ori în cap, până a reuşit să îi spargă capul şi să îi scoată un ochi. Şi asta în faţa mai multor copii care priveau înmărmuriţi cum omul îi căra ciocane în cap câinelui. Animalul este sterilizat şi după spusele vecinilor este un căţel foarte blând. Dar a făcut greşeala să intre în spaţiul verde din jurul blocului şi n-a mai reuşit să găsească spărtura prin gard înainte să intre în ghearele acestei bestii. „Eu eram la plimbare cu soţia şi copilul când m-a sunat cineva şi mi-a spus că omul ăsta loveşte câinele cu ciocanul în cap. Vă spun că e un căţel foarte blând, s-a aciuiat demult pe lângă blocul nostru şi eu cu mai mulţi vecini îl grijim. Dacă era un câine agresiv sărea să îl muşte sau măcar încerca să fugă. Dar e atât de blând încât a stat chiar şi sub ploaia aceea de ciocane”, spune un bărbat care a reuşit să îl facă scăpat cu viaţă. Oameni inimoşi din blocul unde s-a petrecut incidentul au dus câinele la medicul veterinar. După două operaţii şi cheltuieli de peste 400 de lei, câinele a scăpat cu viaţă. Dar a rămas fără un ochi şi cu sechele pe viaţă. Iar tratamentul său mai durează două săptămâni şi costă încă mulţi bani. Pe numele bărbatului au fost depuse plângeri la Parchet şi Poliţie. Potrivit articolului 6, aliniat h din Legea 9/2008, maltratarea şi schingiuirea animalelor se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală de la 1000 de lei la 10000 de lei. Asta ca să nu existe vreun dubiu privind măsura pe care trebuie să o ia autorităţile. În mod normal asemenea imagini şocante nu ar trebui arătate. Dar asemenea fapte nu mai trebuie trecute cu vederea.

Sursa: http://www.brylu.ro/

Vazand imaginile ma-am speriat cata ura am putut sa simt si cum imi doream sa moara in chinuri groaznice criminalul ala…. Am last poza mica intentionat ca sa nu va fac prea mult rau...

Civilizatia si protectia animalelor

2010-04-15T09:01:00.000-07:00

Modul în care un grup de oameni îi raează pe cei mai slabi ese un indicaor al civilizatiei acelui grup. Dacă ne uiăm la cele mai avansae socieăti din lume, vom vedea că cei slab echipati penru supravietuire în jungla capialisă sun proejati, ajuati si încurajati să răiască vieti pline de bucurii si lipsie de umilinte si privatiuni.

o în acese socieăti vom descoperi si siseme bine puse la punc de asigurare a bunăsării animalelor. Noi avem o felul de ONG-uri, avem si o Politie a Animalelor, dar zi de zi vedem ace de cruzime greu de imagina.

În oae raaele de psihopaologie se spune că violenta se culivă în sadii si că un om care e în sare să orureze si să ucidă un animal ese capabil si să ucidă un om. Un tăran care îsi bae calul care îl ajuă în gospodărie îsi bae si sotia, si copiii, mai mul ca sigur.

Oamenii care au animale si le raează cu respec se fac mai plăcuti celorlalti , sun mai veseli si mai sănăosi, o araă sudii numeroase. Vindecarea si recuperarea se accelerează în prezenta unui animal. De ce? Răspunsul ese simplu: animalele ne învată lucruri pe care le

siam

si noi cândva, dar le recem cu vederea, în goana după o felul de recompense maeriale sau publice. Animalele rezesc în noi senimene pe care le reprimăm în prezenta semenilor nosri, de eama de a nu fi judecati ca slabi si senimenali. Animalele ne reaminesc că lumea nu ese un loc în care rebuie să ne omorâm unii pe altii ca să fim singuri la srachina cu mâncare.

Socieaea noasră si modul în care ea functionează sun comparae adesea cu jungla sau cu socieaea lupilor, cu singura deosebire că si prădăorii feroce ucid doar câ au nevoie penru a supravietui ei si puii lor. Noi, oamenii, furăm „fără număr”, mintim din obisnuintă si înselăm din plăcere. Cineva îmi spunea că nici nu se gândese să îi pese de soara animalelor când copiii îi mor de foame. Eu mă gândeam aunci că înr-o tară unde si animalele o duc bine nu ar exisa copii care mor de foame.

Problemele pe care le intampina ONG-urile pentru protectia animalelor

2010-04-14T10:54:00.000-07:00

Nu stiu daca si voua, dam mie una mi-a trecut prin cap intrebarea "De ce nu se vede nici o schimbare, cu atatea ONG-uri pentru protectia animalelor? Oare astea fac ceva?" Am gasit insa un articol interesant publicat pe http://www.iamaacasa.ro/ pe care am decis sa il impartasesc cu voi pentru a intelege mai bine, si eventual a preintampina daca putem, dificultatile pe care le intampina aceste ONG-uri.

Mai devreme sau mai tarziu, tot mai multi oameni, iubitori sau neiubitori de animale, agresati zilnic de stirile din mass-media despre cazuri de cruzime din ce in ce mai numeroase si mai socante, s-au intrebat: "Ce dracului fac asociatiile alea de protectie?". Intrebare legitima, recunoastem noi, si chiar daca este peiorativa la adresa noastra, ne bucura, caci inseamna ca existam in constiinta oamenilor. Din vina noastra sau a autoritatilor, marea majoritate a populatiei nu are informatii despre ce este si ce face o astfel de asociatie in Romania. De ce in Romania? Pentru ca, asa cum simtim zilnic pe pielea noastra, in Romania, aproape totul este altfel decat in restul lumii civilizate. In rau, bineinteles.
Dupa 1989, Legea Asociatiilor si Fundatiilor a permis infiintarea organizatiilor neguvernamentale - ONG-uri - persoane juridice, reprezentand interesele societatii civile. Conform acestei legi cel putin 3 persoane fizice au dreptul de a adresa judecatoriei o cerere de autorizare, insotita de un set de acte. Dupa ce judecatoria emite hotararea prin care se autorizeaza infiintarea respectivului ONG, fondatorii constata, dupa ce le-a trecut entuziasmul reusitei, ca drepturile oferite de lege sunt doar teoretice, deoarece practic drepturi nu au prea capatat. In schimb, s-au trezit cu obligatii, pe care, in calitate de persoana fizica, nu le aveau: raportari economice, diverse evidente si mai ales presiunea iubitorilor de animale, care cred ca in aceasta calitate esti obligat sa le rezolvi orice cerere, sa iei din strada toate animalele, sa ii ajuti cu mancare si medicamente pentru animalele proprii, sa le scoti cainii de la hingheri cu banii tai etc. si daca nu poti, de obicei, ti se reproseaza cum ca:
1) ai furat banii publici;
2) ai bani din strainatate, de la Brigitte Bardot etc.;
3) ti-ai facut vila si masina din banii furati de la gura bietelor animale;
4) nu faci nimic pentru animale;

Aceste acuzatii sunt, in mod evident, doar MITURI. ADEVARUL este ca:
1) Banii publici nu stau nici in sac nici in sertar la primarie ca sa poata fi furati. Stau intr-un cont, la care au acces doar titularul si imputernicitii lui. Cum legea fiscala nu permite institutiilor statului sa sponsorizeze ONG-urile, nici o autoritate nu va putea sa dea bani, deoarece cel care ar face-o ar comite o infractiune. Cu banii publici nu te joci, iar noi nu suntem “alesi” ca sa putem face acest lucru fara consecinte. Pentru a demonta aceasta minciuna, lansata chiar de catre autoritati, nu spunem prin vocea cui - “persoana importanta” cu un scop foarte clar si anume acela de a decredibiliza asociatiile de protectie a animalelor astfel incat acestea sa nu mai aiba vreun cuvant de spus - am adresat Primariei Municipiului Bucuresti un document prin care am cerut sa ni se comunice daca vreo asociatie de protectie a primit bani publici din bugetul primariei. Asta se intampla in luna martie 2006 si nici pana in ziua de azi nu am primit nici un fel de raspuns. Vom reveni insa si daca nici de aceasta data nu vor renunta la atitudinea de ignorare a noastra, ne vom adresa Tribunalului de Contencios Administrativ. Va vom tine la curent cu acest demers, la rubrica Noutati.
2) Am facut demersuri la mai toate asociatiile mari de protectia animalelor din lume. Toate ne-au dat acelasi raspuns: “Si noi traim din donatiile iubitorilor de animale”. Ei da, noi nu, pentru ca iubitorii de animale din Romania sunt saraci, iar cei care au bani nu iubesc animalele. Nici acei 2% din impozitul pe care oricum il platesti statului nu ajunge la noi decat intr-o proportie ridicol de mica.
3) Conceptia conform careia cei care sunt implicati in activitatea de protectie a animalelor ar trebui sa umble in zdrente, este o conceptie profund romaneasca, pentru ca peste tot, in restul lumii, cei care fac acte de caritate sunt oameni bogati, care au mult mai mult decat o vila si o masina. Ei traiesc in normalitate, dau atat cat sa nu le afecteze viata personala, sunt admirati si pretuiti de comunitate, pe cand noi, cei din Romania, care ne cheltuim banii personali, ne-am umplut casele de animale, ne-am distrus famiile, multi si-au pierdut chiar casele din pricina reclamatiilor vecinilor, suntem desconsiderati, jigniti si nu de putine ori chiar agresati fizic. Si cu toate acestea noi nu renuntam. Timpul ne va da dreptate.
4) Oamenii nu pot intelege si crede eforturile uriase pe care le fac cei implicati in aceasta activitate. Ii intelegem, e si greu de crezut ca exista astfel de oameni, intr-o societate in care toata lumea alearga dupa bani, o cursa care i-a facut sa piarda pe drum principii morale, etice si chiar religioase. Pe cei care nu cred, ii invitam sa traiasca alaturi de noi o singura luna. Le promitem ca nu se vor plictisi.

Judecati oameni buni, insa inainte de a o face, informati-va, ca sa puteti judeca cu dreapta masura.

Sursa foto: http://catchme-22.deviantart.com/

Sa intelegem pisica - Criza de Hiperactivitate (sau de ce se crede ca pisicile sunt "posedate")

2010-04-13T12:27:00.000-07:00

Instinctul de a vana este inascut la pisici.Daca are acces la o gradina pisica isi va gasi o multime de momeli: o frumza care se misca, un smoc de iarba miscat de vant, pasari de tot felul (deci alte momeli decat glezna stapanului :-) In lipsa acestor momeli comportamentul de vanatoare: observarea, panda, urmarirea, saltul se manifesta spontan, fara a fi declansat de ceva real (ceva ce sa remarcam si noi, oamenii). Acest comportament apare mai ales in zori si seara. Tot atunci apare si momentul crizei pisicii de apartament! Pisica sta in picioare, pupilele o se dilata, blana i se zburleste (mai ales coada si spinarea), pisica e acum hipersensibila si nu suporta nicio atingere.Excitatia ei creste: sare, alearga, se arunca pe pereti, ricoseaza ca o minge si fuge prin toata casa ca si cum ar fi urmarita sau ar urmari ceva. Pisica fuge in toate partile si in acelasi timp scoate sunete inspaimantatoare.... Aceste crize dureaza de regula cateva minute dupa care pisica se linistete epuizata. Acest fel de crize sunt normale la o pisica care traieste intr-un mediu in care nu misca nimic cu conditia sa nu apara frecvent, caz in care trebuie consultat veterinarul.

Molly - calutul cu proteza la picior

2010-04-12T12:39:00.000-07:00

Ea este Molly, un calut gri cu picatele care a fost abandonat de proprietarii ei cand uraganul Katrina a lovit sudul statului Louisiana. Ea a petrecut saptamani de zile singura inainte de a fi in cele din urma salvata si dusa la o ferma care gazduieste animale abandonate. Fiind acolo, ea a fost atacata de un pit bull terrier si aproape a murit. Piciorul drept din fata, care fusese ros se infectase, iar veterinarul ei a cerut ajutorul LSU, dar cei de la LSU erau coplesiti, iar calutul era un caz social. Stiti cum merg lucrurile.

Insa dupa ce chirurgul Rustin Moore a cunoscut-o pe Molly, s-a razgandit. El a vazut cum calutul era atent sa se intinda pe o parte si pe alta, astfel incat sa nu se infecteze si le permitea oamenilor sa aiba grija de ea. Ea isi proteja piciorul ranit, in acelasi timp muta greutatea de pe un picior pe altul, pentru ca sa nu-si forteze piciorul sanatos. Era un calut inteligent, cu o etica solida de supravietuire.

Moore a acceptat sa-i indeparteze piciorul de sub genunchi si a fost creat un picior artificial. Molly a plecat din clinica pe propriile picioare si povestea ei de abia acum incepe.

'A fost calul potrivit si stapanul potrivit,' afirma Moore. Molly s-a intamplat sa fie un pacient la un milion. Ea este puternica, in acelasi timp blanda si dispusa de a suporta durerea. Era evident ca intelesese ca avea probleme. Celalalt factor important, conform celor spuse de Moore, este ca a avut un proprietar dedicat si intelegator, dispus sa-i ofere ingrijirea zilnica necesara, pe tot timpul vietii ei.

Povestea lui Molly se transforma intr-o pilda pentru viata in Louisiana, dupa uraganul Katrina.

Micul calut a castigat in greutate, iar coama ei a fost in sfarsit pieptanata. Un proiectant de proteze umane i-a creat un picior.

Proteza i-a oferit lui Molly o noua viata, spune Allison Barca DVM, veterinarul lui Molly. Ea cere proteza. Isi ridica piciorul, vine la mine si ma face sa inteleg ca doreste sa ii pun proteza. Uneori doreste sa i-o dau jos. Si uneori Molly fuge de Barca. 'Poate fi destul de penibil cand nu poti prinde un calut cu trei picioare,' zise ea razand.

Dar cel mai important este ca acum Molly are un servici. Kay, proprietara fermei de salvare a animalelor, a inceput sa o ia pe Molly la adaposturi, spitale, azile si centre de reabilitare, peste tot unde oamenii au nevoie de speranta. Oriunde merge, Molly le arata piciorul ranit. Ea ii inspira pe oameni si se simte bine facand acest lucru.

'Este evident pentru mine ca Molly avea de jucat un rol mai important in viata, zice Moore. A supravietuit uraganului, a supravietuit unei traume ingrozitoare, iar acum le da speranta celorlalti.'